Cultura Garla Mare-Carna.
Foto:Link(uri) la
sfarsitul postarii!
Cultura din epoca bronzului mijlociu si tarziu,denumita astfel dupa
localitatea Garla Mare,unde in cursul primului razboi mondial s-a facut primele
descoperiri si cercetari. Acestea au continuat in perioada dintre cele doua
razboaie mondiale si in 1942,obtinandu-se bogate materiale documentare. Cultura
Garla Mare apartine marelui complex al culturilor campurilor de urne funerare
de la Dunarea de Mijloc,ea reprezentand grupa cea mai de rasarit,intinzandu-se
pana inspre est de varsarea Jiului in
Dunare si facand un grup aparte cu aspectul Zuto Brdo de la vest de Portile de
Fier. Este raspandita in SV Olteniei,in NV Bulgariei,in N
Serbiei . La geneza culturii Garla Mare au participat cultura
Vatina si fondul Periam-Makrin-Pancevo. Ea marcheaza o patrundere a
purtatorilor marelui complex al campurilor de urne la est de Portile de
Fier,care au impins pe aceia ai culturii Verbicioara spre interiorul Olteniei
si au determinat,in cursul evolutiei celor doua culturi,un puternic proces de
intrepatrundere.
Asezarile sunt plasate de-a lungul Dunarii si in apropiere de ape si
terase joase.Multe au fost distruse de dunele calatoare. De aceea, cultura
Garla Mare este cunoscuta in special prin bogatele descoperiri din necropole de
incineratie cu urne,cum sunt cele de la Ostrovu Mare,Ostrovu Corbului,Balta
Verde,Garla Mare (toate in jud. Mehedinti) si Carna (azi Dunareni,jud.Dolj).
Ceramica este foarte caracteristica,avand o bogata gama de forme si
bogat repertoriu de motive decorative,din care nu lipseste nici spirala,cu
numeroasele sale derivatii si meandrul. Figurinele sunt in forma de clopot si
poarta o ornamentatie foarte incarcata,care reda imbracamintea si podoabele
vremii. Merita a fi amintite ,ca elemente de inventar ale culturii Garla Mare,miniaturile
de securi duble si pintanderele.Obiectele de metal sunt mai rare. Acestei
culturi ii apartine si tezaurul cu piese de aur (inele de bucla si falere cu un
frumos décor spiralic)de la Tiganasi (jud.Mehedinti) depus intr-un vas de tip
Garla Mare.
Intreaga evolutie a culturii se poate imparti in patru faze. Faza Garla
Mare II este contemporana cu Verbicioara III si este caracterizata prin
raspandirea motivului decorativ in meandru.Documentarea arheologica actuala
arata ca patrunderea culturii Garla Mare la est de Portile de Fier si contactul
cu cultura Verbicioara au avut loc in cursul fazei III a acestei din urma
culturi. Faza Garla Mare III a fost sincronizata cu faza IV a culturii
Verbicioara. Faza Garla mare IV corespunde fazei Verbicioara V,cand se petrece
o puternica topire a celor doua culturi intr-un orizont care contine premisele
hallstattizarii.
Enciclopedia
Arheologiei si Istrorie Vechi a Romaniei, vol.D-L,pag.171-172,
Ed.Enciclopedica,
coord.stiintific Constantin Preda
.
Cercetările
arheologice ne-au prilejuit cunoaşterea unui număr destul de însemnat de
aşezări mehedinţene în care s-au descoperit obiecte sau fragmente ceramice încă
din epoca neolitică aparţinând culturilor Starcevo-Criş, Vinca-Turdaş, Sălcuţa
şi Coţofeni. Aceste aşezări sunt localizate îndeosebi în ostroavele Dunării —
ca cele de la Ostrovul Banului, Ostrovul Simian, Ostrovul Corbului şi Ostrovul
Mare — şi pe firul fluviului —, ca cele de la Hinova, Balta Verde, Gârla Mare sau Salcia. Câmpul ornamental este realizat
prin diferite tehnici : incizare — linii incizate dispuse paralel sau în reţea
—, impresiuni, aplicaţii în relief şi uneori pictură. Ca motive ornamentale
domină geometrismul de o uimitoare putere de stilizare pentru meşterul olar
preistoric — motive geometrice unghiulare, romboidale şi meandrice —, brâuri în
relief, decorul „în spic", „căprior", „solzi de peşte" şi benzi
umplute cu puncte şi şenţuleţe lustruite, ce anunţă tehnica pliseului,
caracteristică culturii Vinca-Turdaş.
Ceramica epocii
bronzului, atestată arheologic la Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare, Balta
Verde, Hinova, Gruia, Salcia, Vânjuleţ, Eşelniţa şi Gârla Mare.
Cea mai importantă
cultură a epocii bronzului pare a fi cultura Gârla Mare care se integrează unui
complex cultural vast ce cuprindea Dunărea panonică şi nord-vestul Balcanilor.
Cultura Gârla Mare se caracterizează
printr-o ceramică de o uimitoare bogăţie ornamentală, vădind un rafinat gust
artistic al meşterilor olari, ce nu ar fi exclus să însemne, în planul
esteticului, o reflectare a unei „excepţionale" bunăstări a locuitorilor.
Analizând câmpul
ornamental al ceramicii aparţinând culturii Gârla Mare, D. Berciu se vede
îndreptăţit să vorbească despre un adevărat principiu estetic de care sunt
stăpâniţi meşterii olari, de aşa-numitul „horror vacui" (oroare de spaţiul
gol), care în ornamentarea vaselor au folosit mai multe instrumente, noi văzând
în acestea un prim început de inventar mai bogat într-o accepţie, în sens
restrâns, a cuvântului.
Purtătorii
culturii Gârla Mare încheie în preajma anului 1200 î.e.n. epoca bronzului pe
teritoriul Mehedinţiului şi anunţă începutul epocii fierului (Hallstatt).
Sursa,Internet: Ceramica preistrorica.
Identifier: C561E116-E6E1-45C9-87E6-B617AAE569AC
Format: 18,5 cm 19 cm
725,62 g ardere
oxidantă ceramică image/jpeg incizare
încrustare
Cană cu toartă
zoomorfă
Contributor: Gârla Mare
Date: Eneolitic mileniul II a.Chr.
Subject: Vas |
Romania |
România | Description: Cană cu
marginea răsfrântă, gât scurt cilindric, corpul bombat, fundul inelar. Decor
spiralic realizat prin incizie şi excizie. Pe gâtul cănii este realizată o
ghirlandă mărginită de două benzi continue de linii incizate verticale şi
paralele.
Un grup de petroglife, executate în stâncă de populaţia precolumbiană, care fac parte din complexul arheologic El Cerro de la Máscara amplasat în vestul Mexicului, şi a căror vârstă este estimată între 800 şi 2500 ani, sunt identice cu simbolurile incizate pe inelul sigilar descoperit la Seimeni, şi cu grupul de simboluri incizate în partea superioară a statuetele antropomorfe aparţinând culturii de epoca bronzului Zuto Brdo – Gârla Mare: https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/
RăspundețiȘtergere