Cultura Cernavoda.
Prin
cercetarea asezarilor si a cimitirului de la Cernavoda,s-a atestat cultural si
antropologic prezenta in Dobrogea a unor comunitati neolitice de origine
est-mediteraneana. Asezarea care a dat numele culturii Cernavoda este situata
pe pantele vestice ale “Dealului Sofia”. Era protejata de Dunare spre vest si de doua viroage naturale ,partial
amenajate ,spre nord si sud. Intre cele doua viroage s-au sapat ,succesiv ,trei
santuri de aparare. In teritoriul zonei fortificate,panta a fost terasata si,pe
fasiile astfel obtinute,s-au construit locuinte de dimensiuni mijlocii si
mari,ale caror resturi suprapuse formeaza depuneri arheologice groase.
Comunitatea de la Cernavoda practica indeosebi pescuitul,vanatoarea,cresterea
animalelor (bovine,ovine,porcine) si mai putin cultivarea plantelor. Oasele de
cal sunt inca rare. Obiectele de metal sunt exceptii:un pumnal de cupru cu lama
triunghiulara care,dupa analogiile cu cele din asezarea de la Mihailovca din
Ucraina,pare sa fie mai nou,s-a gasit in limitele acestei asezari.
Pe platoul “Dealul Sofia”,pe o suprafata de cca.1,5 ha,era situata
asezarea purtatorilor culturii Cernavoda
III. Dimensiunile asezarii,grosimea stratului de cultura (1-2 m) releva
existenta unei comunitati numeroase,care a locuit acolo o lunga perioada de
timp. Locuintele lor,construite din lemn de esenta moale si stuf,fiind usor
mistuite de foc,nu au lasat urme semnificative pentru determinarea formelor si
dimensiunilor. Marea cantitate de oase de animale domestice (bovine,ovicaprine,porcine,cabaline,caini),oasele
de animale salbatice vanate si de
peste,rasnitele de mana,uneltele de silex de proasta calitate,lipsa obiectelor
de metal ne dau indicatii despre activitatile economice ale comunitatii. Intr-o
zona distrusa prin amplasarea fabricii de ciment s-au descoperit si morminte de
inhumatie,cadavrele fiind depuse in pozitia culcat pe spate,cu picioarele
stranse.
Ceramica,desi saraca in forme si ornamente,este caracteristica mai ales
prin tehnica de lucru:in lut se amestecau
sfaramaturi din cochilii de scoici. O alta categorie ceramica este fin
lucrata,imitand tehnica si formele substratului gumelnitean. Ornamentele cu
impresiuni de sfoara rasucita sunt rare,dar in toate nivelurile. Deosebit de
caracteristica este plastica:idoli plati in pozitie sezanda. Ceramica culturii Cernavoda III este
lucrata in mare parte din lut,in amestec cu cochilii de scoici pisate sau
materii vegetale,care-i dau un aspect poros.Categoria din lut de buna
calitate,numeroasa,este cenusie sau neagra,uneori cu luciu metalic. Varietatea
formelor si ornamentica (cu brauri in relief crestate sau alveolate si caneluri
) sunt bogate. Impresiunile de sfoara rasucita apar foarte rar,in schimb sunt
frecvente tortile tubulare,de tip “troian”. Plastica este si ea
caracteristica:cel mai frecvent apar idoli feminine de tip “thessalic” cu “cap
mobil” dar si reprezentari masculine,intr-un caz avand pe piept,incizat,un
pumnal cu lama triunghiulara.
Asezarea culturii Cernavoda II
este situata intr-un loc jos,in apropierea fluviului.Din sedimentul
arheologic,s-au cules oase de cerb,bour,ovicaprine,numeroase valve de
scoici,bulgari,nuclee,aschii de silex,un topor
din piatra,ceramica. In lutul pentru vase nu se mai folosesc scoici
pisate,ca in cadrul asezarilor culturilor Cernavoda I si III.,ci calcar
pisat,materii organice,nisip cu pietricele. Exista si o categorie fina. Formele
si motivele ornamentale sunt ,deasemena,deosebite de Cernavoda I si III.
Deosebirile existente ,in forma si continut,intre cele trei asezari,carora li
se adauga pentru comparatii,si tell-ul gumelnitean,ofera o situatie dintre cele
mai fericite:un spatiu foarte limitat a fost folosit de patru comunitati purtatoare
a patru culturi diferite,in ordine cronologica: Gumelnita,Cernavoda I,Cernavoda
II si Cernavoda III. Asezarile de la Cernavoda au devenit puncte de referinta
pentru numeroase alte descoperiri de pe teritoriul Romaniei sau din afara lui.
Pentru cultura Cernavoda I ,aria de
difuziune cuprinde estul Munteniei ,Dobrogea,N-E Bulgariei.Relatiile acestei culturi
sunt insa mult mai intinse. Asezarile de la limita nordica indica stranse
legaturi cu triburile Cucuteni,atat de intinse incat se poate vorbi chiar de
asezari mixte (Monteoru,Ramnicelu,Pietroasele). Spre N-E,in asezarile si
cimitirele de la Vihvatinti,Usatovo,Maiaki,exista o ceramica identica sau
foarte asemanatoare cu cea Cernavoda I tarzie,astfel incat aspectul “Tripolie
Cernavoda II” ar trebui judecat,mai curand,prin prisma legaturilor dintre
cultura Cernavoda I si Tripolie si triburile Jamna decat ca un fenomen
“exploziv” din evolutia culturii Cucuteni-Tripolie. Spre vest ,sunt vizibile
elemente de contact cu triburile Salcuta
clasica,Bodrogkeresztur-Gornesti,Salcuta IV-Herculane-Cheile Turzii. Grupul
cultural Suplevec-Bakarno Gumno din Bitolia si difuziune sceprelor din piatra
la sud de Dunare si Muntii Balcani indica faptul ca aria de raspandire a
triburilor Cernavoda I a fost mult
mai intinsa. De origine nord-pontica ,triburile purtatoare ale culturii Cernavoda I au jucat un rol important
in procesul de indo-europenizare a Europei de SE. Ele au asimilat ,in noile
teritorii, numeroase elemente ale substratului gumelnitean evoluand in parallel
cu Troia I-timpuriu si cu procesul de uniformizare culturala reprezentat de descoperirile
de tip Salcuta IV-Herculane-Cheile Turzii-Hissar (in Metohia)-Telis III (NV
Bulgariei)-Vaijska (Iugoslavia)-Hunyadihalom (SE Ungariei)-Laznany (SE
Slovaciei). Acest ultim mentionat fenomen cultural cuprinde si un numar
important de elemente nord-pontice asimilate ,fie de caracter Cernavoda I ,fie din
tinuturile Niprului inferior. Putin mai tarziu,teritoriile celor doua mari
complexe culturale (Cernavoda I si Salcuta IV-Herculane-Cheile Turzii) intra in
aria de raspandire a culturii Cernavoda
III care,impreuna cu grupul inrudit Bolreasz,se intinde de la Marea Neagra
pana in Moravia ,vestul Ungariei si Serbia,din sudul Poloniei pana la Muntii
Balcani. Un inceput de transformare a culturii Cernavoda I intr-o noua cultura (Cernavoda III) este vizibil chiar in depunerea superioara a
asezarii I de la Cernavoda. Daca se au in vedere elementele “usatoviene”
prezente in aceleasi depuneri,ca si prezenta altora de aspect Foltesti I
(usatoviene tarzii)n in asezarea Cernavoda
III de la Durankulak (NE Bulgaria)
,se obtine un reper cronologic pentru difuzarea
fenomenului Cernavoda III la
Dunarea de Jos (in functie si de elementele
Troia I-tarzii) pe la jumatatea mileniului 3 iHr. Ca este vorba de un
proces de difuziune culturala de la sud la nord ducand cu sine si evidente
elemente Troia I,nu poate fi pus la indoiala. Uniformitatea ,deseori
identitatea descoperirilor ,pe mari spatii geografice ,faptul ca asezarile Cernavoda III nu le succed stratigrafic pe cele Cernavoda I ,duc la concluzia unei mai
mari mobilitati a unora dintre
comunitatile Cernavoda III. Spre
deosebire de Cernavoda III ,care se
orienteaza spre vest si sud,cultura Cernavoda
II isi gaseste explicatia in principalele sale componente spre nord:prin Moldova NE Bulgariei
. Rezulta deci o inlocuire si o dislocare spre vest a comunitatilor Cernavoda III care stapaneau anterior
aceste teritorii. Descoperiile de tip Cernavoda
II au bune corespondente in Foltesti II . Acestea din urma imbina atat
elemente Foltesti timpurii,cat si Horodistea tarzii sau ale culturii amforelor
sferice. In complexe ale bronzului timpuriu de tip Ezero,Ezerovo si Glina este
vizibila o componenta de tip Cernavoda II.
Deci rolul purtatorilor acestei culturi in procesul de constituire a noilor
gupuri etno-culturale din perioada timpurie a epocii bronzului trebuie analizat
cu toata atentia.
Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi
a Romaniei,vol.A-C,pag.291-292;Ed.Enciclopedica,coordinator stiintific
Constantin Preda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu