Cultura
Coslogeni.
Foto:Link(uri) la sfarsitul postarii!
Cultura din
perioada tarzie a epocii bronzului (sec.13-12 i.Hr.),identificata si denumita
astfel (1964) pe baza descoperirilor de pe Gradistea Coslogeni
(com.Dichiseni,jud.Calarasi).Trasaturile sale esentiale au fost precizate in
anii urmatori prin cercetari si descoperiri in mai multe localitati din SE
Munteniei si din Dobrogea.Purtatorii culturii Coslogeni au populat SE Romaniei
pana la Mostistea (sunt peste 50 asezari) si NE Bulgariei.Erau constituite din
grupuri de salase (cenusare),movile
scunde,cu multa cenusa,al caror numar variaza ajungand pana la 14
(Lupsanu,jud.Ialomita).Se cunoaste si o asezare de proportii mai mari ,cu strat
gros de depuneri(Ulmu,jud.Calarasi) Existenta salaselor sezoniere,concomitent
cu aceea a unor asezari mai mari concentrate,de lunga durata,indica un mod de
viata transhumant determinat de activitatea economica in care predomina
cresterea animalelor (boi,oi,porci,cai).In asezari s-au gasit numeroase unelte
de os (seceri,cutite,sule,etc.) si mai rar de piatra (topoare,rasnite). Rare
sunt si obiectele din bronz (unelte,arme,podoabe) descoperite in asezari.
Ceramica impreuna cu tipul de asezari-salase
sunt elementele definitorii ale culturii Coslogeni. Cea mai frecventa forma de
vas este oala de factura grosiera avand sub margine o banda reliefata,simpla si
mai rar cu crestaturi,oblice sau ovale. Numeroase sunt castroanele cu corpul
usor bombat si marginea rasfranta,precum si cestilelargi ,scunde, cu toarta
suprainaltata,toate de factura fina cu suprafata lustruita de culoare variabila
intre galbui-cenusiu si caramiziu. In proportii variabile ,mai rare in
asezarile din faza timpurie si mai frecvente in cele din faza tarzie ,sunt
vasele relativ inalte cu corpul bombat sau tronconic,cu torti groase pe
mijloc.Aproape in totalitate vasele sunt neornamentate.Rar apar pe cesti ornamente
incizate simple formate din triunghiuri cu interiorul hasurat,benzi din doua
linii paralele,orizontale,asociate cu siruri de puncte. Anumite deosebiri in
ceramic a din asezari indica etape evolutive dar si influente ale culturilor
invecinate. Ceramica din faza timpurie a culturii Coslogeni este in mare masura
aproape identica cu aceea din faza veche a culturii Sabatinovka din steple
nord si nord-vestice pontice.Prezenta
culturii Coslogeni in aria mentionata este consecinta extinderii culturii
Sabatinovka in zona Dunarii de Jos.Populand in cursul sec.13 i.Hr. o zona ocupata anterior de triburi
pastoresti,atestate prin morminte tumulare,noii veniti in contact cu culturile
invecinate (Tei,Zimnicea-Plovdiv) au evoluat independent,diferentiindu-se de
cultura Sabatinovka.Inrudirea si sincronismul etapelor timpurii ale
culturilor Sabatinovka si
Coslogeni,constate pe baza ceramicii,se confirma si prin existent
*sceptrelor*de piatra,precum si a unor
ace de bronz de tipul cu cap rombic ornamentat in tehnica au repousse ,raspandite de la Nipru pana la Mostistea. A doua faza
a culturii Coslogeni este ilustrata de asezari in care observam contacte si
influente ale culturilor Tei si mai ales Zimnicea-Plovdiv. Evolutia ulterioara
,corespunzatoare ultimei etape ale epocii bronzului din sudul Romaniei si din
nordul Bulgariei (aprox.sec. 12-122 i.Hr.) este documentata de un grup cultural
recent definit,denumit Radovanu,rezultat din fuziunea culturilor Coslogeni si
Zimnicea-Plovdiv.
Gradistea Coslogeni,inaltime in
Balta Borcea aflata in com.Dichiseni (jud.Calarasi),unde in punctul *La
Clinci* au fost descoperite urme de locuire din mai multe epoci. Au atras in
mod deosebit atentia cateva movile scunde pe suprafata carora s-au descoperit
fragmente de vase apartinand unei culturi inca neomologate din epoca bronzului.
Sapaturile facute intr-una din aceste movile ,care s-au dovedit a fi salase (cenusare),au permis definirea ,in
special pe baza ceramicii descoperite,a unei noi culturi din perioada tarzie a
epocii bronzului,cultura care a fost denumita Coslogeni.
Enciclopedia
Arheologiei si Istoriei Vechi a Romaniei, vol A-C, pag.359,
vol.D-L,pag.203-204; Ed.Enciclopedica, coordinator stiintific Constantin Preda.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu