sâmbătă, 19 mai 2012

Cultura Garla Mare-Carna.


Cultura Garla Mare-Carna.

Foto:Link(uri) la sfarsitul postarii!



   Cultura din epoca bronzului mijlociu si tarziu,denumita astfel dupa localitatea Garla Mare,unde in cursul primului razboi mondial s-a facut primele descoperiri si cercetari. Acestea au continuat in perioada dintre cele doua razboaie mondiale si in 1942,obtinandu-se bogate materiale documentare. Cultura Garla Mare apartine marelui complex al culturilor campurilor de urne funerare de la Dunarea de Mijloc,ea reprezentand grupa cea mai de rasarit,intinzandu-se pana inspre est  de varsarea Jiului in Dunare si facand un grup aparte cu aspectul Zuto Brdo de la vest de Portile de Fier. Este raspandita in SV Olteniei,in NV Bulgariei,in N Serbiei. La geneza culturii Garla Mare au participat cultura Vatina si fondul Periam-Makrin-Pancevo. Ea marcheaza o patrundere a purtatorilor marelui complex al campurilor de urne la est de Portile de Fier,care au impins pe aceia ai culturii Verbicioara spre interiorul Olteniei si au determinat,in cursul evolutiei celor doua culturi,un puternic proces de intrepatrundere.

    Asezarile sunt plasate de-a lungul Dunarii si in apropiere de ape si terase joase.Multe au fost distruse de dunele calatoare. De aceea, cultura Garla Mare este cunoscuta in special prin bogatele descoperiri din necropole de incineratie cu urne,cum sunt cele de la Ostrovu Mare,Ostrovu Corbului,Balta Verde,Garla Mare (toate in jud. Mehedinti) si Carna (azi Dunareni,jud.Dolj).

    Ceramica este foarte caracteristica,avand o bogata gama de forme si bogat repertoriu de motive decorative,din care nu lipseste nici spirala,cu numeroasele sale derivatii si meandrul. Figurinele sunt in forma de clopot si poarta o ornamentatie foarte incarcata,care reda imbracamintea si podoabele vremii. Merita a fi amintite ,ca elemente de inventar ale culturii Garla Mare,miniaturile de securi duble si pintanderele.Obiectele de metal sunt mai rare. Acestei culturi ii apartine si tezaurul cu piese de aur (inele de bucla si falere cu un frumos décor spiralic)de la Tiganasi (jud.Mehedinti) depus intr-un vas de tip Garla Mare.

   Intreaga evolutie a culturii se poate imparti in patru faze. Faza Garla Mare II este contemporana cu Verbicioara III si este caracterizata prin raspandirea motivului decorativ in meandru.Documentarea arheologica actuala arata ca patrunderea culturii Garla Mare la est de Portile de Fier si contactul cu cultura Verbicioara au avut loc in cursul fazei III a acestei din urma culturi. Faza Garla Mare III a fost sincronizata cu faza IV a culturii Verbicioara. Faza Garla mare IV corespunde fazei Verbicioara V,cand se petrece o puternica topire a celor doua culturi intr-un orizont care contine premisele hallstattizarii.



Enciclopedia Arheologiei si Istrorie Vechi a Romaniei, vol.D-L,pag.171-172,

Ed.Enciclopedica, coord.stiintific Constantin Preda

.

Cercetările arheologice ne-au prilejuit cunoaşterea unui număr destul de însemnat de aşezări mehedinţene în care s-au descoperit obiecte sau fragmente ceramice încă din epoca neolitică aparţinând culturilor Starcevo-Criş, Vinca-Turdaş, Sălcuţa şi Coţofeni. Aceste aşezări sunt localizate îndeosebi în ostroavele Dunării — ca cele de la Ostrovul Banului, Ostrovul Simian, Ostrovul Corbului şi Ostrovul Mare — şi pe firul fluviului —, ca cele de la Hinova, Balta Verde, Gârla Mare sau Salcia. Câmpul ornamental este realizat prin diferite tehnici : incizare — linii incizate dispuse paralel sau în reţea —, impresiuni, aplicaţii în relief şi uneori pictură. Ca motive ornamentale domină geometrismul de o uimitoare putere de stilizare pentru meşterul olar preistoric — motive geometrice unghiulare, romboidale şi meandrice —, brâuri în relief, decorul „în spic", „căprior", „solzi de peşte" şi benzi umplute cu puncte şi şenţuleţe lustruite, ce anunţă tehnica pliseului, caracteristică culturii Vinca-Turdaş.

Ceramica epocii bronzului, atestată arheologic la Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare, Balta Verde, Hinova, Gruia, Salcia, Vânjuleţ, Eşelniţa şi Gârla Mare.

Cea mai importantă cultură a epocii bronzului pare a fi cultura Gârla Mare care se integrează unui complex cultural vast ce cuprindea Dunărea panonică şi nord-vestul Balcanilor.

Cultura Gârla Mare se caracterizează printr-o ceramică de o uimitoare bogăţie ornamentală, vădind un rafinat gust artistic al meşterilor olari, ce nu ar fi exclus să însemne, în planul esteticului, o reflectare a unei „excepţionale" bunăstări a locuitorilor.

Analizând câmpul ornamental al ceramicii aparţinând culturii Gârla Mare, D. Berciu se vede îndreptăţit să vorbească despre un adevărat principiu estetic de care sunt stăpâniţi meşterii olari, de aşa-numitul „horror vacui" (oroare de spaţiul gol), care în ornamentarea vaselor au folosit mai multe instrumente, noi văzând în acestea un prim început de inventar mai bogat într-o accepţie, în sens restrâns, a cuvântului.

Purtătorii culturii Gârla Mare încheie în preajma anului 1200 î.e.n. epoca bronzului pe teritoriul Mehedinţiului şi anunţă începutul epocii fierului (Hallstatt).

Sursa,Internet: Ceramica preistrorica.



Identifier: C561E116-E6E1-45C9-87E6-B617AAE569AC

Format: 18,5 cm   19 cm   725,62 g   ardere oxidantă   ceramică   image/jpeg   incizare   încrustare

Source: Muzeul Naţional de Istorie a României - BUCUREŞTI |

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Cană cu toartă zoomorfă


Contributor: Gârla Mare


Subject: Vas |   Romania |   România |  Description: Cană cu marginea răsfrântă, gât scurt cilindric, corpul bombat, fundul inelar. Decor spiralic realizat prin incizie şi excizie. Pe gâtul cănii este realizată o ghirlandă mărginită de două benzi continue de linii incizate verticale şi paralele.






2 comentarii:

  1. Interpretarea simbolurilor incizate pe inelul sigilar din bronz descoperit la Seimeni: Mama Pământ, bucraniul şi Zeul Cerului – simboluri atestate în paleoliticul superior, neoliticul timpuriu şi în toate perioadele următoare.
    Simbolurile incizate pe inel sunt identice cu simbolurile prezente pe statuetele antropomorfe feminine aparţinând culturii dunărene Zuto Brdo – Gârla Mare din epoca bronzului mijlociu şi târziu:
    https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un grup de petroglife, executate în stâncă de populaţia precolumbiană, care fac parte din complexul arheologic El Cerro de la Máscara amplasat în vestul Mexicului, şi a căror vârstă este estimată între 800 şi 2500 ani, sunt identice cu simbolurile incizate pe inelul sigilar descoperit la Seimeni, şi cu grupul de simboluri incizate în partea superioară a statuetele antropomorfe aparţinând culturii de epoca bronzului Zuto Brdo – Gârla Mare: https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/

      Ștergere