miercuri, 21 martie 2012

Cultura Babadag


Cultura Babadag.
Pentru imagini vizitati link-urile de mai jos.

Babadag-oras in Tulcea,in apropierea caruia ,la cca.2,5 km pe malul lacului cu acelasi nume ,respectiv pe promontoriul unei terase inalte (23 metri fata de nivelul lacului)  a fost identificate in 1953 si cercetata in anii 1962-1987 o mare asezare hallstatiana fortificate cu sant si val de pamant . Distrusa in mare parte prin prabusiri repetate ale malului,erodat de apele lacului ,asezarea s-a mai pastrat pe o suprafata de cca. 1 ha. Stratul hallstatian cuprins in incinta fortificate atinge,nimai in apropierea malului, grosimea maxima de 1,50 m. Sapaturile au scos la lumina  resturile a numeroase  locuinte de suprafata  ,putine bordeie (numai in primul nivel) si foarte numeroase gropi de provizii,circulare,largi la fund,mai stramte la partea  superioara.  In strat si in gropi s-a gasit o mare cantitate de de ceramica fragmentara, oase de animale (bou,porc,oaie,capra,cal,caine) si de pesti ,boabe de grau si orz,carbonizate,resturi de locuinte ( bucati de lut ars cu amprente de pari si nuiele sau trestii) si in mai mica masura  obiecte de corn,os ,piatra,fier (resturi de cutite si doua seceri) si de bronz (varf de sageata ,fibula, bucati de sarma). Studiul materialelor descoperite si in special al ceramicii,precum si observatiile stratigrafice  au permis definirea culturii de tip Babadag,precum si deosebirea a trei faze  in cursul indelungatei sale existente,

 Babadag I ,sec.  11 ien;

 Babadag II sec. 10-9 ien ;

Babadag III sec.8-7 ien.

Cultura  Babadag,care a evoluat in zona istro-pontica in perioadele timpurie si mijlocie ale epocii hallstattiene.  Arheologic s-a conturat prin ceramica de calitate buna cu luciu metalic,de culoare neagra-cenusie sau caramizie. Un element  comun al celor trei faze  ale culturii Babadag  este ornamentarea unor vase de factura buna cu cameluri  (pliseuri).  Vasele caracteristice sunt cele de forma bitronconica ,de dimensiuni  mari  (inalte de 1 metru) si mijlocii ,strachinile cu marginea arcuita spre interior,cestile si canile cu una sau doua toarte suprainaltate.O trasatura proprie vaselor bitronconice este aceea ca,datorita modului de ardere,au suprafata exterioara neagra sau  neagra-cenusie,iar cea interioara caramizie. Asemenea vase au pe umeri  cate patru proeminente relativ conice sau de forma unor cornite care in faza I si partial in faza II sunt goale in interior (modelate prin presiune din interior). In fazele II si III proeminentele sunt aplicate pe umerii vaselor .In multe cazuri apar pe umerii vaselor  bitronconice ,de patru ori ,la distante egale,cate doua proeminente mici alaturate.Cestile din faza I au pe mijlocul proeminent  benzi de linii orizontale drepte sau in ghirlande incizate. Propriu fazei  I  este sirul de cercuri mici,unite prin linii tangente incizate. In faza II ornamentarea vaselor esta mai variata. Pe langa ornamentele incizate sau independent de acestea apar frecvent motive imprimate (stampilate). Specific fazei II este sirul de cercuri mici concentrice unite prin benzi tangente imprimate. In faza III se mentine  numai ornamentarea,mai sobra,prin caneluri. In cursul celor trei faze au evoluat aceleasi forme  de vase cu unele detalii proprii fiecarei faze.. Permanenta a fost si prezenta oalelor de factura grosolana ,cu sau fara brau alveolar. Primele dovezi de prelucrare si utilizare a fierului provin din nivelul II  al asezarii de la Babadag si devin mai frecvente in nivelul III ,unde s-au gasit si doua seceri de fier. Prin cercetarile efectuate in S-E Romaniei, in special in ultimile trei decenii,s-au identificat numeroase asezari de tip Babadag care permit precizarea ariei de raspandire a culturii Babadag. Aceasta a cuprins Dobrogea  in intregime,N-E Bulgariei ,E Campiei Romane pana la Mostistea  si Moldova de sud. Ceramica din fazele I si II ale culturii Babadag prezinta asemanari,uneori chiar identitati ale unor ornamente in culturile Insula Banului din zona Portilor de Fier,Psenieevo din Bulgaria centrala si de S-E,Langos din zona orasuloui Varna.  Grupul Cozia,din Moldova  centrala si sudica reprezinta o unitate hallstattiana timpurie,distincta,dar inrudita cu celelalte culturi (grupuri) avand contacte si interferente cu cultura Babadag II. Grupul Saharna-Solonceni din Rep.Moldova (zona cursului mijlociu si a bazinului inferior al Rautului) este o sinteza hibrida Babadag II si Cozia care a transmis spre N-E  influente Babadag II ,usor vizibile in ceramica Cernoles din dreapta Niprului mijlociu. Culturile mentionate constituie complexul hallstattian timpuriu cu ceramica imprimata din S-E Europei. Acest complex cultural este organic legat de complexul hallstattian  timpuriu cu ceramica canelata din bazinul Tisei si Transilvania. Vasele bitronconice  cu proeminente( goale in interior) ale caror prototipuri apar in cultura Gava sunt ulterior caracteristice nu numai fazei  Babadag I ci si culturilor Insula Banului,Psenieevo si Langos. Procesul constituirii culturilor  hallstattiene timpurii necesita inca cercetari.Ele au fost precedate in perioada tarzie a epocii bronzului de culturi diferite de la o regiune la alta. In zona istro-pontica ,in perioada bronzului tarziu a evoluat cultura Coslogeni. Un orizont cultural corespunzator bronzului final  din N Dobrogei ,N-E Munteniei si S Moldovei,denumit Prebabadag,incepe sa se intrevada fiind inca insufiecient cunoscut. Si totusi in faza Babadag I  sunt sesizate elemente de acest tip. Cert este ca sfarsitul epocii bronzului este provocat de un puternic curent de uniformizare,in sens hallstattian,pe  o mare intindere a Europei de S-E ,care ilustreaza arheologic,concret,prima manifestare a unitatii lumii tracice. Acest fenomen nu se reduce numai la schimbari in aspectul ceramicii. Din perioadele corespunzatoare  fazelor Babadag I si II (sec.11-9 ien),in Dobrogea s-au gasit depozite de obiecte (arme si  unelte) de bronz in care sunt prezente in mod predominant sau exclusiv  tipuri de obiecte specific transilvanene. Un alt element nou  il reprezinta  aparitia marilor asezari fortificate din aria culturii Babadag in faza a III-a (sec.8-7 ien) corespunzatoare perioadei Hallstatt-ului  mijlociu,cultura Babadag evolueaza paralel cu cultura Basarabi din regiunile invecinate.

Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, vol. A-C,Editura Enciclopedica ,1994,pag. 148-150

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu