Cultura Babadag.
Pentru imagini vizitati link-urile de mai jos.
Babadag-oras in
Tulcea,in apropierea caruia ,la cca.2,5 km pe malul lacului cu acelasi nume
,respectiv pe promontoriul unei terase inalte (23 metri fata de nivelul
lacului) a fost identificate in 1953 si
cercetata in anii 1962-1987 o mare asezare hallstatiana fortificate cu sant si
val de pamant . Distrusa in mare parte prin prabusiri repetate ale
malului,erodat de apele lacului ,asezarea s-a mai pastrat pe o suprafata de
cca. 1 ha. Stratul hallstatian cuprins in incinta fortificate atinge,nimai in
apropierea malului, grosimea maxima de 1,50 m. Sapaturile au scos la
lumina resturile a numeroase locuinte de suprafata ,putine bordeie (numai in primul nivel) si
foarte numeroase gropi de provizii,circulare,largi la fund,mai stramte la partea superioara.
In strat si in gropi s-a gasit o mare cantitate de de ceramica
fragmentara, oase de animale (bou,porc,oaie,capra,cal,caine) si de pesti ,boabe
de grau si orz,carbonizate,resturi de locuinte ( bucati de lut ars cu amprente
de pari si nuiele sau trestii) si in mai mica masura obiecte de corn,os ,piatra,fier (resturi de
cutite si doua seceri) si de bronz (varf de sageata ,fibula, bucati de sarma).
Studiul materialelor descoperite si in special al ceramicii,precum si
observatiile stratigrafice au permis
definirea culturii de tip Babadag,precum si deosebirea a trei faze in cursul indelungatei sale existente,
Babadag I
,sec. 11 ien;
Babadag II sec. 10-9 ien ;
Babadag III sec.8-7 ien.
Cultura Babadag,care
a evoluat in zona istro-pontica in perioadele timpurie si mijlocie ale epocii
hallstattiene. Arheologic s-a conturat
prin ceramica de calitate buna cu luciu metalic,de culoare neagra-cenusie sau
caramizie. Un element comun al celor
trei faze ale culturii Babadag este ornamentarea unor vase de factura buna
cu cameluri (pliseuri). Vasele caracteristice sunt cele de forma
bitronconica ,de dimensiuni mari (inalte de 1 metru) si mijlocii ,strachinile
cu marginea arcuita spre interior,cestile si canile cu una sau doua toarte
suprainaltate.O trasatura proprie vaselor bitronconice este aceea ca,datorita
modului de ardere,au suprafata exterioara neagra sau neagra-cenusie,iar cea interioara caramizie.
Asemenea vase au pe umeri cate patru
proeminente relativ conice sau de forma unor cornite care in faza I si partial
in faza II sunt goale in interior (modelate prin presiune din interior). In
fazele II si III proeminentele sunt aplicate pe umerii vaselor .In multe cazuri
apar pe umerii vaselor bitronconice ,de
patru ori ,la distante egale,cate doua proeminente mici alaturate.Cestile din
faza I au pe mijlocul proeminent benzi
de linii orizontale drepte sau in ghirlande incizate. Propriu fazei I este
sirul de cercuri mici,unite prin linii tangente incizate. In faza II ornamentarea vaselor esta mai variata. Pe
langa ornamentele incizate sau independent de acestea apar frecvent motive
imprimate (stampilate). Specific fazei II este sirul de cercuri mici
concentrice unite prin benzi tangente imprimate. In faza III se mentine numai ornamentarea,mai sobra,prin caneluri.
In cursul celor trei faze au evoluat aceleasi forme de vase cu unele detalii proprii fiecarei
faze.. Permanenta a fost si prezenta oalelor de factura grosolana ,cu sau fara
brau alveolar. Primele dovezi de prelucrare si utilizare a fierului provin din
nivelul II al asezarii de la Babadag si
devin mai frecvente in nivelul III ,unde s-au gasit si doua seceri de fier.
Prin cercetarile efectuate in S-E Romaniei, in special in ultimile trei
decenii,s-au identificat numeroase asezari de tip Babadag care permit
precizarea ariei de raspandire a culturii Babadag. Aceasta a cuprins
Dobrogea in intregime,N-E Bulgariei ,E
Campiei Romane pana la Mostistea si
Moldova de sud. Ceramica din fazele I si II ale culturii Babadag prezinta
asemanari,uneori chiar identitati ale unor ornamente in culturile Insula
Banului din zona Portilor de Fier,Psenieevo din Bulgaria centrala si de
S-E,Langos din zona orasuloui Varna.
Grupul Cozia,din Moldova centrala
si sudica reprezinta o unitate hallstattiana timpurie,distincta,dar inrudita cu
celelalte culturi (grupuri) avand contacte si interferente cu cultura Babadag
II. Grupul Saharna-Solonceni din Rep.Moldova (zona cursului mijlociu si a
bazinului inferior al Rautului) este o sinteza hibrida Babadag II si Cozia care
a transmis spre N-E influente Babadag II
,usor vizibile in ceramica Cernoles din dreapta Niprului mijlociu. Culturile
mentionate constituie complexul hallstattian timpuriu cu ceramica imprimata din
S-E Europei. Acest complex cultural este organic legat de complexul
hallstattian timpuriu cu ceramica
canelata din bazinul Tisei si Transilvania. Vasele bitronconice cu proeminente( goale in interior) ale caror
prototipuri apar in cultura Gava sunt ulterior caracteristice nu numai
fazei Babadag I ci si culturilor Insula
Banului,Psenieevo si Langos. Procesul constituirii culturilor hallstattiene timpurii necesita inca
cercetari.Ele au fost precedate in perioada tarzie a epocii bronzului de
culturi diferite de la o regiune la alta. In zona istro-pontica ,in perioada
bronzului tarziu a evoluat cultura Coslogeni. Un orizont cultural corespunzator
bronzului final din N Dobrogei ,N-E
Munteniei si S Moldovei,denumit Prebabadag,incepe sa se intrevada fiind inca
insufiecient cunoscut. Si totusi in faza Babadag I sunt sesizate elemente de acest tip. Cert
este ca sfarsitul epocii bronzului este provocat de un puternic curent de
uniformizare,in sens hallstattian,pe o
mare intindere a Europei de S-E ,care ilustreaza arheologic,concret,prima
manifestare a unitatii lumii tracice. Acest fenomen nu se reduce numai la
schimbari in aspectul ceramicii. Din perioadele corespunzatoare fazelor Babadag I si II (sec.11-9 ien),in
Dobrogea s-au gasit depozite de obiecte (arme si unelte) de bronz in care sunt prezente in mod
predominant sau exclusiv tipuri de
obiecte specific transilvanene. Un alt element nou il reprezinta
aparitia marilor asezari fortificate din aria culturii Babadag in faza a
III-a (sec.8-7 ien) corespunzatoare perioadei Hallstatt-ului mijlociu,cultura Babadag evolueaza paralel cu
cultura Basarabi din regiunile invecinate.
Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, vol.
A-C,Editura Enciclopedica ,1994,pag. 148-150
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu