Cultura Basarabi.
Pentru imagini vizualizati link-urile de mai jos.
Basarabi,sat apartinand orasului Calafat (jud.Dolj) important prin
multitudinea obiectivelor arheologice e xistente. Astfel,cei 6 tumului mici sapati ulterior anului 1943 (cu
diam.intre 9-2 m si inaltimi intre 0,86-1 m) dateaza din prima epoca a
fierului. Tumulul V continea un singur schelet ,de femeie decapitata,in
ceilalti aflandu-se mai multe inmormantari succesive,cu schelete intinse pe
spate ,majoritatea avand bratele de-a lungul corpului,iar cateva, bratele
indoite din cot si ridicate in dreptul capului. Toate aveau un bogat inventar
funerar: arme de fier,podoabe de fier si de bronz (inclusiv fibule de tipul
Glasinac),indicand prezenta in aceasta zona a
unei enclave de populatie ilirica din a doua jumatate a sec. 7 ien.
Ceramica descoperita in unele morminte ,in general tipica pentru cultura
Basarabi,se datoreaza contactelor triburilor ilirice, trecute pe malk stang al
Dunarii ,cu populatia traca,autohtona.
Cultura Basarabi, cultura arheologica
caracteristica hallstattului mijlociu din spatiul carpato-dunarean,denumita
astfel dupa necropola tumulara cercetata
la Basarabi (sfarsitul
sec.9-cca.650 ien). Desi se pot distinge cel putin doua faze ,caracterizarea mai precisa a acestora nu
poate fi inca facuta,cel mult se poate avansa ipoteza dupa care necropola tumulara de la Basarabi
ar reprezenta o faza mai noua a culturii
,iar cimitirul de la Saliste (Rep.Moldova) aspectul sau final. Cultura Basarabi s-a raspandit pe o arie ce cuprinde Campia
Romana,zona dintre dealurile nord-balcanice si Dunare,Banatul,Serbia (in special zona Portilor de Fier se arata a
fi fost intens locuita),Voievodina (cea mai vestica statiune importanta este in Srem,la Vasica,pe raul Bosut),valea Muresului,jumatatea sudica a
Moldovei si centrul Rep.Moldova ,pana la Nistru. Prezenta ei in Dobrogea este pusa in discutie: materiale de tip
Basarabi s-au gasit mai ales in cadrul unor asezari apartinand fazei a III-a a
culturii Babadag (Babadag,Rasova) ,fapt ce dovedeste sincronismul partial al
celor doua culturi,dar nu explica si natura relatiilor dintre ele.
Cultura Basarabi
se defineste in primul rand prin ornamentarea ceramicii ,motivele decorative
geometrice si spiralo-meandrice,fiin executata prin tehnica combinata a
exciziei,inciziei si imprimarii (cu stampile sau piepteni de lut sau os) si
incrustate apoi cu o materie de culoare alba. Acest decor este dispus pe
vase de culoare inchisa (negru sau brun),cu suprafata lustruita si este asociat frecvent cu decorul realizat
prin caneluri ,tehnica mostenita din perioada precedenta.
Formele ceramice
caracteristice culturii Basarabi sunt: strachinile invazate ( cu marginea arcuita spre interior) si evazate,
vasele cu picior (o forma intalnita doar in S-V ariei de raspandire),cestile
mari cu doua torti,cescutele cu o toarta,canile cu o toarta si planul gurii
oblic,vasele mari pantecoase si vasele din pasta grosolana in forma de clopot
(vase-borcan),decorate cu braie crestate,dispuse sub margine. De remarcat
ca unele dintre formele metionate
(strachinile invazate,vasele pantecoase) se intalnesc pe o arie foarte
larga si nu pot atesta prezenta culturii Basarabi decat in masura in care
poarta decorul specific.
Inventarul metalic
asociat descopererilor de tip Basarabi consta din: fibule de bronz in forma de
ochelari,fibule de tip Glasinac, cu portagrafa triunghiulara sau in forma de
clepsidra (lucrate din bronz,fier,sau fier invelit cu bronz),bratari spiralice
ori torques-uri de bronz,atarnatori si butoni de harnasament de diferite
forme,lucrate din bronz,zabale de bronz,rar din fier,cutite de lupta curbe din
fier,cu manerul in forma literii T,topoare plate sau bipene din fier,etc. Tot
culturii Basarabi ii apartine si carul miniatural de bronz cu osiile
rotilor din fier,decorat cu protome in forma de capete de pasari acvatice
(Bujoru,jud.Teleorman); prin analogie se poate atribui acestei culturi si carul asemanator descoperit in secolul trecut la Orastie
(jud.Hunedoara). Cele mai multe din piesele sus mentionate au fost gasite in morminte sau fac parte din continutul
depozitelor acestei vremi (Ghidici,Balvanesti,Vințu de Jos,Alba
Iulia-Partoș,Coldău,etc) și puține in așezări.
Locuirile aparținand
culturii Basarabi sunt de tipuri diferite : asezari intarite
(Popesti,Remetea-Poganici,jud.Caras-severin; Hunedoara,Vasica-Gradina Na
Bosutu,Voievodina,in Serbia,etc), de tip rasfirat pe terasele raurile (majoritatea),de tip
cenușar (Popesti-Novaci);acestea din urma au un vadit caracter
sezonier,pastoral. Se remarca preferinta purtatorilor culturii Basarab pentru
zonele de șes,mai puțin cele deluroase (mai ales in Banat si Serbia),evitand
tinuturile muntoase ,dar si pe cele de stepa propiu-zise (Bărăganul,Bugeacul).
Locuințele au fost mai ales de suprafață,materialul de constructie fiind cu
precadere lemnul,mai rar chirpiciul;datorita acestui factor ,straturile
statiunilor Basarabi au o cluoare si consistenta cenusoasa. Locuintele de tip
bordei sunt relativ rare. In asezari se intalnesc,pe langa gropile menajere,si unele ce par a fi avut un scop spiritual (Popesti-Novaci,
Verbita-Dolj,Alba Iulia, poate Iernut) si care contin multa ceramica cu
decor specific.
Ritul de inmormantare
predominant pare a fi fost, in toata aria culturii Basarabi,incineratia
(Soldanesti,Saliste, in Rep.Moldoba, Izvoru Dulce-Buzau,Blejesti-Teleorman,Cernokalacka
Bara in Serbia ,etc). Necropole exclusiv de inhumatie se cunosc numai in S-V Olteniei (Basarabi,Balta
Verde,Ostrovu Mare),dar morminte de
acest fel apar in mod izolat si in restul ariei Basarabi. Mormintele sunt atat
de tip plan,cat si tumulare; acestea din urma au de multe ori un caracter
familial,continand cate trei-patru si
mai multe morminte. Pana acum se cunosc peste 200 de descoperiri de tip Basarabi in aria propiu-zisa a acestei
culturi. Elemente izolate (cate unul sau mai multe vase) apar in necropole din
Slovenia (Postela) ,Austria (Frogg,Klein-Klein), Ungaria de vest (Sopron) sau
in asezarea de la Zabotin pe Nipru (Ucraina). Aceste materiale singuratice
intr-un context evident strain nu pot atesta prezenta culturii Basarabi in zonele
respective, ci se explica prin legaturile de schimb pe intinderi foarte mari,atestand in acelasi
timp o circulatie intensa si frecvente contacte intre triburi si etnii diferite ,fenomen ce caracterizeaza
aceasta perioada. Nu exista inca nici o explicatie satisfacatoare pentru lipsa de descoperiri de tip Basarabi ,dar si
de orice alt fel,in N Transilvaniei si al Moldovei;faptul se datoreaza probabil
unei lacune a cercetarii,dar trebuie sa
mai aiba si o alta explicatie (de
exemplu presupune o cultura bazata in special pe lemn in zonele respective).
Problema originii culturii Basarabi este in mare masura legata de aceea a
aparitiei decorului specific . In principal,formele ceramice,tipul de asezari
si locuinte si chiar ritul de inmormantare (in masura in care-l cunoastem) sunt
generic legate de perioada anterioara.
Numai modul de ornamentare specifica a vaselor reprezinta un element nou.
Acest fenomen se explica, in stadiul actual al cunostintelor,printr-un impuls
propagat ,probabil inca de la sfarsitul sec.9 ien din tinuturile
sud-dunarene,unde decorul imprimat si incrustat cu culoare alba este atestat in perioada precedand cultura Basarabi,respectiv in
grupurile culturale Insula Banului,Psenicevo si Babadag (in special pe Insula
Banului ceramica reprezinta o serie de motive care au evoulat apoi si in
cultura Basarabi). Si in Moldova ,in sec.10-9 ien,se intalneste ceramica
incrustata de tip Brad-Cozia,contemporana cu faza a II-a a culturii Babadag.
Motivistica specifica culturii Basarabi nu se explica insa prin aceste
impulsuri care pot ilustra doar adoptarea tehnicii de ornamentare a ceramicii. Datorita vaditelor analogii
tematice si stilistice cu motivele
culturilor epocii bronzului din spatiul carpato-dunarean (in special culturile
Wietenberg,Garla Mare si Tei), s-a emis ipoteza conservarii elementelor acestor
culturi pe materiale perisabile
(tesaturi,obiecte de lemn) si reinvierea lor in cultura Basarabi,ipoteza ce
implica astfel si continuitatea de viata si civilizatie a triburilor din aceasta
arie in toata aceasta perioada de cca. patru veacuri. Cultura Basarabi nu
reprezinta asadar decat o etapa din
evolutia continua a culturii primei
epoci a fierului in spatiul carpato-dunarean ( o exceptie se arata a fi in
Serbia si Vojevodina,unde cultura Basarabi se suprapune peste un grup cultural strain,grupul
Gornea-Kalakaca;acest fapt inplica o expansiune spre apus a triburilor purtatoare ale culturii
Basarabi,in sec.9-8 ien) .Pe langa argumentele aduse pentru a demonstra relatia
organica a culturii Basarabi cu perioada anterioara,descoperiri arheologice
indiscutabile arata ca unele grupuri culturale ale hallstattului tarziu
(Barsesti,Ferigile ,Gogosu etc.) se dezvolta din fondul cultural Basarabi.
Cultura Basarabi oglindeste astfel unitatea etno-culturala a populatiilor nord-
tracice in preziua intrarii lor in lumina izvoarelor literare antice ,fapt ce
ingaduie sa extindem in timp denumirea de geto-daci inapoi pana in sec. 8 ien.
Sfarsitul culturii Basarabi este marcat de o restructurare a locuirii in multe
zone ale ariei de raspandire. Daca in partile vestice se observa o continuitate
de locuire din Hallstattul mijlociu in cel tarziu,la S de Muntii Carpati se
constata o depopulare accentuata a
Campiei Romane si,paralel cu aceasta,o intensificare a locuirii in zona
subcarpatica ,fapt ce presupune o mutare a populatiei de la ses in zonele mai
fertile ale dealurilor inalte si
impadurite. Aparitia in Transilvania centrala a grupului Ciumbrud si o
restructurare si mai pronuntata a
locuirii din Moldova centrala si nordica intregeste tabloul framantarilor ce
s-au petrecut aproximativ la mijlocul sec.7 ien. Aceste prefaceri ale culturii
materiale reflecta desigur evenimente
politice care au fost puse in legatura cu distrugerea uniunii tribale a
cimmerienilor nord- pontici si instalarea puterii scitilor si care s-au
repercutat ,intr-un mod inca nelamurit pe deplin, si asupra unei mari parti a
tarii noastre.
Enciclopedia arheologiei si istorie vechi a Romaniei,
vol.A-C, Ed. Enciclopedica,1994,pag.159-163.
Aria raspandire cultura Basarabi: http://img13.imageshack.us/img13/1120/ariaraspandirebasarabi.jpg
Car votiv, Bujoru, cultura Basarabi:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu