Cultura materiala a
Carpilor.
Pentru imagini vizualizati link-urile din partea de jos a paginii.
Carpii,populatie
de origine traco-dacica,care a locuit teritoriul Daciei de la E de Muntii
Carpati,cunoscand maximul de dezvoltare in sec.2-3 dHr. Anterior acestei
perioade au facut parte din regatele lui Burebista si Decebal si abia dupa
disparitia acestor ilustri conducatori si transformarea unei parti din Dacia in
provincie romana au inceput sa se afirme pe plan politic si militar. La inceput
(in prima jumatate a sec 4 iHr)carpii apar in izvoarele scrise (Ephoros,
Fragm.,158/78;Ps.Scym.,842-844)sub numele de carpizi iar
mai taziu,la Ptolemeu sub cel de carpiani (III,5,10) si harpi (III,10,7). In acelasi paragraf
geograful antic aminteste si de orasul Harpis ,care in functie de coordonatele
date de el (56 grade longitudine si 47 grade si 15 minute latitudine) se afla
intre Piroboridava (54 grade long. si 47 grade lat.) si polisul Tyras (50 grade
long si 47 grade 40 minute lat.),mai apropiat de ultimul. Abia in sec. 3-4 sunt
mentionati in izvoarele scrise sub numele de
carpi la : Dexip (SHA,XIX,16,3),Eusebius
(VIII,7,13),Aurelius Victor (De
Caesaribus ,39,43),Lactantius (De
mortibus persecutorum ,IV,3),Eutropius
(IX,25,2),Amm.Marcell.(XXVII,5,5;XXVIII 1,5),Orosius (VII,25,11),Zosimus (I
,20;I,27;I,31;IV,34),Iordanes (Romana,299;id.,Getica,91),Petrus Patricius (Fragm.,8) ,Euagrios Scholasticul (Ist.Eclesiastica,V,24),Geogr.Rav.(Cosmographia,I 12,11) si in Laterculus Veronensis,XIII,33. In
inscriptii: CIL,III,1054,4506,12455,14416,; CIL,III,Suppl.7586; CIL,VI,1-112;
CIL,VIII,8412; CIL,XII,5548,5561;Klio,46,1965,367-370;BIDR,62,Milano,1959,247-266;Atheneaum,N.S.,38,Pavia,1-2,3-25. In
ceea cve priveste etnicul ,majoritatea cercetatorilor au propus originea
traco-getica a carpilor pornind de la interpretarea fortata a unor izvoare literare.
Astfel,denumirea carpodaci intalnita la Zosimos (IV,34),a fost tradus prin
carpii de origine dacica. In realitate ,originea traco-dacica nu poate fi
demonstrata pe baza izvoarelor literare si epigrafice,in schimb ,ea poate fi
dovedita cu prisosinta pe cale arheologica.
Izolat si fara ecou in literatura de specialitate s-a sustinut si
originea slava si sarmatica a carpilor. Cecetarile arheologice din ultimile
trei decenii demonstreaza ca populatia carpica a locuit intens teritoriul estic
al Daciei,pana la Nistru. Urmele lor au fost identificate in peste 400 de
puncte,cele mai multe dintre ele concentrandu-se in zona subcarpatica si
centrala a Moldovei,acolo unde au fost ingropate (tot de ei in vremuri de restriste) si cele
mai multe tezaure monetare romane. Aparitia unor vestigii carpice in bazinul
Ciucului (necropola de la Santimbru) arata ca populatia carpica a locuit pe
ambele versante ale Carpatilor Rasariteni. De la carpi au luat numele si Muntii
Carpati. Descoperirile arheologice si unele izvoare scrise sprijina autohtonia
carpilor in spatiul estic al Daciei si infirma acele ipoteze conform carora ai
au venit fie din N,fie din E. In calipizii amintiti
de Herodot (IV,7),Strabon (XII,3,21) si
Pomp.Mela ( III,1,7) si considerati de parintele istoriei ca scito-greci si
care in functie de datele furnizate de ei pot fi localizati intre Borystenes
(Nipru) si Hypanis (Bug),eventual si ceva mai la vest ,noi vedem o populatie de
origine traco-dacica ,inrudita cu carpii care au convietuit pe aceste meleaguri
cu scitii,populatie care in vremea lui Herodot (sec.5 iHr) stapanea cu
autoritate aceste regiuni. Inruditi cu carpii prin nume si origine comuna tracica
erau si corpilii,
care locuiau la sud de Dunare in Rhodope oriental si pe cursul interior al
raului Hebrus (Marita).
Identificarea culturii materiale a carpilor este una dintre
cele mai remarcabile realizari ale arheologiei romanesti din ultimile trei
decenii. Dezvoltata organic din orizontul cultural anterior ,cultura carpica
este dacica in esenta ei si poate fi considerata ca o forma evoluata a La
Tene-ului geto-dacic,caruia i s-au adaugat influentele romane si in mai mica
masura cele sarmatice. Ca si ceilalti daci din La Tene si epoca romana carpii
locuiau in bordeie si case construite la suprafata solului;cele mai multe
locuinte (32) s-au identificat la Poiana ,com.Dulcesti (jud.Neamt). Proviziile
si le pastrau in gropi (special) amenajate,pentru a fi ferite de ger iarna
si a nu fi observate de dusmanii care-i
atacau. In unele asezari,in special la Poiana-Dulcesti, |pe Varnita|,s-au
descoperit si gropi de cult,unele dintre ele putand fi legate de cultul
soarelui. Interesante sunt si sacrificiile de animale (caine si iepuri) ingropate in centrul asezarii dupa un anumit
ritual. In asezari s-au mai descoperit vetre de foc menajere si de cult (la carpi ca si la geto daci in general exista si cultul vetrei si al
focului),cuptoare de copt paine,etc. In apropierea asezarilor se aflau
necropole. Se cunosc cca 50 si in cadrul lor
au fost descoperite peste 1500 morminte. In mod obisnuit carpii isi
incinerau mortii,resturile de la incinerare fiind puse in urne cu capac (mai
rar fara capac) sau direct in groapa. In cateva cimitire
(Poienesti,Moldoveni-Gabera,Sabaoani,Valeni-Botesti) alaturi de morminte de incineratie au aparut
(in numar mic) si inhumati,in special copii sub sapte ani,fapt ce denota ca din
anumite motive unii locuitori isi incinerau copii,altii si-i inhumau.
Mormintele dde incineratie,in special cele cu urne si capac,au adesea inventar
bogat ,constand din obiecte de podoaba si toaleta,accesorii pentru
vesminte,ustensile casnice,etc. De o frumusete rara si unice in felul lor sunt
podoabele de argint (cercei,perle in forma de butoias si pandantivi-cosulet)
lucrate in tehnica filigranului,chiar in mediul carpic. Cercetarile arheologice
efectuate in asezari si necropole demenstreaza limpede caracterul dacic al
culturii carpice ,facand astfel dovada indiscutabila a apartenentei carpilor la neamul
daco-getilor. In acelasi timp,materiale descoperite releva si stranse legaturi
cu lumea romana si cea sarmato-pontica. Ocupatiile principale erau agricultura
(atestata prin brazdare si cutite de plug,seceri si coase,toate lucrate din
fier ,rasnite,boabe de grau si tulpini de canepa) si pastoritul (atestat prin
oase de animale). Dintre mestesuguri au fost documentate:metalurgia
fierului,prelucrarea lemnului si olaritul,iar ca indeletniciri casnice:
torsul,impletitul,tesutul si cresterea pasarilor de curte. La Poiana-Dulcesti
(jud.Neamt) au fost descoperite urmele unor ateliere de fierarie si de prelucrare a lemnului,iar la Butnaresti
(jud.Neamt),un atelier de olarie . de altfel in cadrul acestei ultime asezari a existat un
intreg cartier de olari (s-au identificat urmele a sase cuptoare de ars vase
,iar altele au fost distruse de muncile agricole). Ceramica a fost lucrata in
proportie de 90% de olari autohtoni ,iar cca 10% reprezinta importuri le din
lumea romana. La Vietrisoaia (jud.Vaslui),Holboca (jud.Iasi) si Pangarati
(jud.Neamt),s-au descoperit mici depozite de amfore romane. O amfora gasita la
Schela (jud.Galati) ,a pastrat pe 1/2
din continut ,ulei de masline transformat in pasta. Un mare depozit de
amfore romane s-a descoperit langa
Galati. Din Imperiul Roman au ajuns in mediul carpic si o serie de podoabe
(margele,pandantive,etc),obiecte de uz casnic (chei) ,accesorii pentru vesminte
(fibule,catarame) etc. Destul de numeroase sunt monedele si tezaurele monetare
romane al caror numar este de cca 100,cel mai mare fiind descoperit la
Magura-Bacau,compus din 2830 piese de argint. Aceasta prezenta masiva de
tezaure monetare intr-un teritoriu relativ mic reflecta o baza economica la
carpi si, in acelasi timp, intense relatii economice cu Imperiul Roman. Dar unele dintre tezaure pot proveni si
din stipendii primite de carpi de la
romani. Indicii in acest sens pot fi gasite la Petrus Patricius (Fragm.8). Tot cu subsidii au ajuns in
mediul carpic si tezaurul compus din sapte vase de argint (s-au recuperat
sase,in greutate de 1207,20 grame)descoperit intamplator la Muncelu de Sus
(comuna Mogosesti-Siret,jud.Iasi) si care se dateaza in limitele sec.2. La
Muncelu de Sus ,in acelasi punct,unde s-a identificat si o asezare carpica,s-au descoperit si trei
tezaure de monede de argint romane ,provenite probabil tot din stipendii. In
cadrul acestei importante asezari traia unul dintre fruntasii vietii politice
si militare carpice,ca si la Sabaoani (jud. Neamt) unde s-a gasit o garnitura
de harnasament de parada,compusa din
piese de bronz placate cu foite de argint. Tot unui fruntas al aristocratiei
carpice a apartinut si capul de elefant lucrat din os,provenind de la un
sceptru,descoperit la Poiana-Dulcesti (asezarea de pe Siliste). La Padureni
(jud.Vrancea) in cadrul necropolei s-a
descoperit un mormant de incineratie cu
urna (M.34) in care s-au gasit :
fragmente dintr-o tesatura cu fire din aur, o pudriera din tabla subtire de
bronz, ce continea pudra de culoare roz (foarte fina ),sapte podoabe de argint
lucrate in tehnica filigranului (cercei si perle) ,doi pandativi-amuleta din
bronz,o cheie mica de bronz de la o caseta,o copca de bronz de la o centura,un
pandantiv de bronz asemanator unui pion de sah,o oglinda cu tamga,un cercel si
un inel de bronz,un ac de la o fibula de bronz,distrusa de foc,margele de coral
(margean) ,sticla si calcedoniu si un fragment de tabla de bronz ce provine de
la un obiect nedeterminabil,deci un adevarat mormant \princiar\,ce a apartinut
unei aristocrate. De altfel,observatiile facute in asezari si necropole
pledeaza pentru existenta unei
stratificari sociale in sanul societatii
carpice. Pe baza datelor furnizate de
cimitirul de la Padureni (jud.Vrancea) ,se constata ca populatia foarte
instarita reprezinta 3,89% (probabil conducatorii comunitatii),populatia
instarita 20,78%,oameni cu posibilitati de trai modeste reprezentau 27,28%,iar
cei saraci 48,05%,aproape jumatate din numarul locuitorilor . Forma de
organizare era obstea teritoriala,care
luase locul celei gentilice,bazata pe legaturi de sange. In prima jumatate a
sec.3 carpii patrund si in Muntenia. Descoperirile arheologice facute la
Zoresti-Valea Teancului,Gura Niscovului,Izvoru
Dulce ,Balteni,etc., arata ca N-E Munteniei facea parte in sec. 3 din
aria culturii carpice si aici, in zona
Saranga-Pietroasele trebuie localizat Castellum Carporum
de care vorbeste inscriptia (stela funerara) de la Intercisa
(Dunapentele) si cetatea mentionata de Zosimos (I,20). Dispunand de o baza
economica solida si o forta militara puternica ,carpii au atacat in repetate
randuri Imperiul Roman,fie singuri,fie in alianta cu sarmatii si gotii. Dupa
infrangerile suferite de costoboci in anii 170-174 dHr.,carpii nu erau numai
cei mai puternici dintre dacii liberi,ci si unii dintre cei mai periculosi
dusmani ai Imperiului Roman la Dunarea de Jos (Iordanes, Getica, XVI,91).Pana la mijlocul sec. 3 conducerea coalitiei antiromane de la Dunarea
de Jos au avut-o carpii,iar dupa aceasta data conducerea au luat-o gotii,noii stapani ai stepelor
nord-pontice. Stirile literare si
epigrafice nu vorbesc de incursiuni ale carpilor in Imperiu in sec.2 ,desi
probabil ca ele au avut loc,in schimb aceleasi izvoare informeaza despre
numeroasele conflicte petrecute in sec. 3
si la inceputul sec. 4 in: 214,238,245-247,272,295-297,302-303,306-311
si 315-318;ultima incursiune se consemneaza in 381 (Zosimos,IV,34). In urma
acestor lupte unii imparati au primit titlul onorific de Capicus Maximus: Filip Arabul si
fiul sau (Philippus Iunior,devenit
Augustus in urma luptelor din 245-247),Aurelian,Diocletian,Maximian,
Constantius Chlorus,Galerius si Constantin cel
Mare. Izvoarele consemneaza ca Constantius Chlorus si Maximian au fost onorati de cinci ori cu
titlul de Carpicus Maximus (Diplomele
Militare de la Avellino si Grosetto-Italia),iar Galerius de sase ori
(Euseb.VIII,17,3). In total au fost atribuite de Senat 21 titluri de Carpicus Maximus (cel mai mare
invingator al carpilor). In urma luptelor care au avut loc la sfarsitul sec.3
si inceputul sec. 4 carpii luati prizonieri au fost colonizati in Imperiul
Roman,cei mei multi dintre ei fiind asezati,la granita,de-a lungul posturilor
de paza –corum copiosissimam captivam
multitudem per Romanorum finium dispersere
praesidia ,asa cum specifica Orosius ( VII,25,11),lucru consemnat
anterior si de Eutropius:....captivorum
copias in Romanis finibus locaverunt
(IX,25,2). Prizonierii carpi au fost asezati in Scythia Minor ,de-a lungul
limes-ului dunarean,asa cum arata descoperirile arheologice facute la
Dinogetia,Niculitel-Drumul Baltii (Valea lui Iancu) ,Runcu-Harsova,etc. Unii
dintre carpi au putut fi colonizati aici si de Aurelian dupa luptele din
272 ce au avut loc intre Carsium si
Sucidava (Cf.Aurelius Victor,De
Caesaribus,39,43). In timpul lui Diocletian,se pare ca ei au fost
colonizati si in Pannonia ,asa cum reiese din istoria lui
Amm.Marcell(XXVIII,1,5). Deci in vremea lui Diocletian este vorba de
colonizarea in Imperiul Roman a prizonierilor ,asa cum consemneaza Eutropius si
Orosius si nu de transferarea intregii populatii carpice –carporum nation translata omnis in nostrum solum ,asa cum spune
Aurelius Victor (De Caesaribus ,39,43).
Asertiunile lui Aurelius Victor sunt infirmate categoric si de cercetarile arheologice,care arata clar ca populatia carpica a ramas in numar
mare pe teritoriul Moldovei,traind alaturi de noii veniti (gotii). Acestia erau
in inferioritate numerica ,dar i-au dominat politic si militar pe carpi
in perioada 332-376,la inceput in calitatea lor de federati ai
Imperiului Roman. Dupa 376,scapati de sub dominatia gotilor datorita
patrunderii hunilor spre vest,carpii antrenati de huni si impreuna cu scirii
ataca din nou Imperiul Roman dar sunt respinsi de imparatul Theodosius I,in 381. Este ultima mentiune a
carpilor in izvoarele literare (Zosimos,IV,34). Istoricul antic foloseste
denumirea de carpodaci pentru a arata ca cei care au fost respinsi de imparatul
Theodosius I la nord de Dunare au fost carpii din Dacia ,corectand astfel
asertiunile lui Aurelius Victor. Sapaturile efectuate in ultimul timp la
Stolniceni –Ramnicu Valcea (unde este
localizata Buridava romana) si cele de la Sopteriu (jud.Bistrita Nasaud),unde
s-a descoperit o necropola carpica,arata
ca dupa retragerea stapanirii romane din Dacia,unele grupuri de carpi patrund
pe teritoriul fostei provincii ,dar asa cum am sublinia ,cei mai multi dintre
carpi raman pe teritoriul de bastina. Descoperiri arheologice arata ca in
sec.4-6 carpii au devenit daco-romani,insusindu-si limba latina.
Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, Ed.
Enciclopedica,1994, pag. 254-257
http://img41.imageshack.us/img41/6029/71127278.jpg
http://img62.imageshack.us/img62/4315/33968417.jpg
http://img585.imageshack.us/img585/5448/28933706.jpg
http://img339.imageshack.us/img339/3263/82540530.jpg
http://img651.imageshack.us/img651/3783/34721008.jpg
http://img3.imageshack.us/img3/2003/82493143.jpg
http://img215.imageshack.us/img215/684/91492179.jpg
http://img72.imageshack.us/img72/7940/27111518.jpg
http://img37.imageshack.us/img37/6310/57627973w.jpg
http://img580.imageshack.us/img580/1024/83019271.jpg
http://img402.imageshack.us/img402/2509/67172660.jpg
http://img28.imageshack.us/img28/2331/96313350.jpg
http://img254.imageshack.us/img254/1949/47004121.jpg
http://img827.imageshack.us/img827/5765/65268242.jpg
http://img96.imageshack.us/img96/5499/45678730.jpg
http://img33.imageshack.us/img33/346/41769619.jpg
http://img525.imageshack.us/img525/8499/64859784.jpg
http://img267.imageshack.us/img267/5127/42485312.jpg
http://img39.imageshack.us/img39/1556/52910701.jpg
http://img31.imageshack.us/img31/7153/70451942.jpg
http://img855.imageshack.us/img855/7743/89730308.jpg
http://img189.imageshack.us/img189/2199/41241898.jpg
http://img710.imageshack.us/img710/9888/87352867.jpg
http://img715.imageshack.us/img715/4184/42919046.jpg
http://img813.imageshack.us/img813/3333/49734935.jpg
http://img35.imageshack.us/img35/5023/88344685.jpg
http://img62.imageshack.us/img62/4315/33968417.jpg
http://img585.imageshack.us/img585/5448/28933706.jpg
http://img339.imageshack.us/img339/3263/82540530.jpg
http://img651.imageshack.us/img651/3783/34721008.jpg
http://img3.imageshack.us/img3/2003/82493143.jpg
http://img215.imageshack.us/img215/684/91492179.jpg
http://img72.imageshack.us/img72/7940/27111518.jpg
http://img37.imageshack.us/img37/6310/57627973w.jpg
http://img580.imageshack.us/img580/1024/83019271.jpg
http://img402.imageshack.us/img402/2509/67172660.jpg
http://img28.imageshack.us/img28/2331/96313350.jpg
http://img254.imageshack.us/img254/1949/47004121.jpg
http://img827.imageshack.us/img827/5765/65268242.jpg
http://img96.imageshack.us/img96/5499/45678730.jpg
http://img33.imageshack.us/img33/346/41769619.jpg
http://img525.imageshack.us/img525/8499/64859784.jpg
http://img267.imageshack.us/img267/5127/42485312.jpg
http://img39.imageshack.us/img39/1556/52910701.jpg
http://img31.imageshack.us/img31/7153/70451942.jpg
http://img855.imageshack.us/img855/7743/89730308.jpg
http://img189.imageshack.us/img189/2199/41241898.jpg
http://img710.imageshack.us/img710/9888/87352867.jpg
http://img715.imageshack.us/img715/4184/42919046.jpg
http://img813.imageshack.us/img813/3333/49734935.jpg
http://img35.imageshack.us/img35/5023/88344685.jpg
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu