miercuri, 2 noiembrie 2011

idei principale Arta Culturii Cucuteni, Vladimir Dumitrescu,ed.Meridiane,1979

Urmatoarele pagini reprezinta ideile principale din cartea d-lui prof.Vladimir Dumitrescu, “Arta Culturii Cucuteni”, Ed.Meridiane ,1979.
Pentru imagini:


Introducere:
-cu mai mult de un secol in urma,pe dealul numit “Cetatuia”de pe teritoriul comunei Cucuteni din jud.Iasi,la 8 km spre nord de Targu Frumos,s-a observat ca fierul plugului scotea regulat la suprafata numeroase si variate obiecte stravechi,printre care deosebit de remarcabile erau vasele de lut ars,intregi sau fragmentare,impodobite cu motive pictate in doua si trei culori,precum si statuetele de lut ars.
-facand o cercetare de alta natura in imprejurimi si afland despre descoperirile intamplatoare de la Cucuteni,T.Burada a vizitat “Cetatuia”in 1884.
-prima cercetare cu adevarat arheologica  avea s-o faca,un an mai tarziu,N.Beldiceanu- la 29 si 30 Mai 1885-insotit de D.Butculescu,cand au intreprins si un mic sondaj.
-s-au intreprins si alte sondaje,datorate entuziasmului intelectualilor ieseni,atat la Cucuteni ,cat si in alte asezari din Moldova,iar roadele cercetarilor au ajuns in atentia comunitatii internationale daorita entuziasmului lui N.Beldiceanu,G.Diamandi,Gr.Butureanu s.a.
-cu putini ani inainte, se descoperisera in Galitia(pe atunci provincie a Imperiului Habsburgic) obiecte si ceramica similare ,iar peste un deceniu,in preajma Kievului ,arheologii ucrainieni au descoperit langa satul Tripolie,aceleasi serii de obiecte,inclusiv ceramica pictata,desi mai putin numeroasa.
-inainte de 1900,in Bucovina si sud estul Transilvaniei (in apropiere de Brasov), arheologii amatori au descoperit cateva asezari preistorice,unele continand si ceramica pictata policroma,cea mai insemnata,Ariusd, a fost cercetata mai temeinic inca din 1907.
-s-a definit treptat o mare arie culturala,in Romania i s-a spus “cultura Cucuteni”,iar in Ucraina “cultura Tripolie”; unii arheologi au definit-o “premiceniana”,incercand  sa-i fixeze, relativ,pozitia cronologica.
-deoarece fenomenul cultural a fost raspandit in sud estul Transilvaniei,Moldova (mai putin coltul de sud est),Galitia,Volhinia si Ucraina de Vest pana la Niprul Mijlociu- I s-a spus ”complexul cultural Ariusd-Cucuteni-Tripolie”.

-Putin inainte de mijlocul mileniului IV,pe bazele autohtone reprezentate de cultura Precucuteni (numita astfel pentru pozitia cronologica si contributia ei la formarea culturii Cucuteni),s-a nascut -intr-o zona relativ restransa din centrul vest al Moldovei,dintre Siret si Carpati-cultura  Cucuteni ,a ceramicii pictate eneolitice ( eneolitic: aeneus=arama,lithos=piatra).
-punctul de vedere de mai sus se bazeaza pe faptul ca numai in aceasta zona au fost descoperite pana acum asezari si materiale datand din cele mai vechi etape de dezvoltare ale acestei culturi,precum si din ultima faza a evolutiei culturii Precucuteni.
-chiar daca la rasarit de Brasov s-au identificat asezari dintr-o etapa veche a culturii Cucuteni,nu s-au descoperit si asezari din ultima faza precucuteniana,asa incat lipseste precursorul direct al ceramicii cucuteniene pictate.
-fondul local al ultimei faze a culturii Precucuteni,care a dat nastere noii culturi,pare sa fi fost in chip hotarator fecundata de : cultura Gumelnita (raspandita intre Carpati si Dunare,dar si dincolo de fluviu) si de cultura Petresti (din Transilvania de centru sud)
-de la Gumelnita, Cucuteni a preluat pictura cu alb pe invelisul brun lustruit si alte caracteristici ale ceramicii din primele etape de dezvoltare,mai rare in cultura Precucuteni,
-de la Petresti, Cucuteni a preluat in primul rand tehnica superioara a prepararii si arderii ceramicii dar si pictura policroma asternuta pe vase inainte de arderea acestora in cuptor.
-decorul in relief si acela incizat in diferite maniere,ca si canelurile ,sunt mosteniri directe din Precucuteni.
-chiar daca in ultima faza Precucuteni se vopseau unele vase cu rosu crud sau alb,acestea erau preluari din culturile Gumelnita si Petresti.
- ornamentarea in benzi se leaga de conceptia decorativa mostenita de la ceramica adanc incizata a culturii Precucuteni,careia,la randul ei, i-a fost transmisa de ceramica liniara (Linienbandkeramik),tocmai pentru ca benzile decorului erau obtinute,in general,cu ajutorul unor linii paralele incizate.
Datare

-Datele radiocarbon indica,pentru cultura Cucuteni si Tripolie la rasarit de Romania,o durata de cel putin sapte secole,incepand dinainte de mijlocul mileniului IV ien si mergand pana dincolo de pragul mileniului III ien.
-pentru una dintre primele etape de evolutie  (A2) ,datele radiocarbon  se situeaza intre cca.3675 si 3535+_100 ien,ele fiind in concordanta cu o data C14 obtinuta pentru ultima faza (III) Precucuteni care indica aprox. 3600 ien (respectiv 5580_+ 85 BP),
-etapele finale ale primei faze cucuteniene (A3 si A4),datele obtinute se situeaza in preajma anului 3400 ien(=3405+_100;3395+_100;3390+_100).
-deci inceputul culturii Cucuteni,trebuie situat in 3600 ien (+_ 60-100 ani).
-sfarsitul culturii Cucuteni,deci ultima faza de dezvoltare este situata in 3000-2900 ien,dar aceasta data ar trebui coborata cu 200 ani, deoarece datele pentru cultura Usatovo,Ucraina,echivalent Foltesti,Romania care urmeaza direct cultura Cucuteni se situeaza pe la 2600-2500 ien.
-cultura Usatovo-Foltesti este considerata gresit drept ultima faza a culturii Cucuteni.




 Etapizare
-la sfarsitul sec.IX, s-a constat ca exista doua stiluri de pictura diferita,iar arheologii ucrainieni au desprins doua faze de   evolutie( A si B),dar nu stia care faze e mai veche deoarece in unele asezari din faza A s-au gasit si obiecte de arama,care lipseau din unele asezari de faza B,sau viceversa.In fapt,lipsa obiectelor de arama din unele asezari ale fazei B se datora intamplarii,caci ulterior s-au gasit si in aceste asezari.
-controversa a fost transata de Hubert Schmidt,care a interprins sapaturi sistematice in Cucuteni,intre 1909/1910. A precizat ca materialele ceramice de stil B se gasesc in stratul superior,iar cele de stil A in stratul inferior.
-In punctul “Dambul Morii” ,din apropiere Cucuteni,pe teritoriul satului Baiceni, Schmidt intalneste o ceramica pictata in stil intermediar,ce constituie un aspect de tranzitie de la faza A la B,incadrata in faza intermediara A-B.
-cercetari ulterioare intreprinse de arheologii romani au distins mai multe etape in fazele de evolutie:
1.faza Cucuteni A: etape A1,A2,A3,A4 (cu rezerva ca deocamdata etapele A1 ,A2 nu au fost separate stratigrafic)
2.faza Cucuteni A-B: etape A-B1;A-B2
3.faza Cucuteni B; etape B1,B2 (caci etapa B3 postulata ,nu s-a conturat stratigrafic).

Principalele asezari apartinand culturii Cucuteni:

-inainte de 1900, la Bod,punctul “Priesterhugel”, Brasov- Julius Teutsch,
-1907-1913, Ariusd, -F.Laszlo,
-1909-1910, Cucuteni,-H.Schmidt,
-1926, Draguseni-Suceava (faza B, Vladimir Dumitrescu)
           Ruginoasa,jud.Iasi (faza A,Hortensia Dumitrescu)
           Bontesti,jud.Vrancea (faza A, Vladimir Dumitrescu)-atribuita de unii cercetatori aspectului Stoicani-Aldeni,cu toate ca          
           procentul mare de ceramica pictata bi si policroma specific cucuteniana indica o apropiere de asezarea de la Ariusd.

Intre cele doua razboaie mondiale:
-Fedeleseni,jud.Iasi (faza A;I.Andriesescu si I.Nestor)
-Calu,jud.Neamt (fazele A,A-B, si B;Radu Vulpe; sapaturi recent reluate de Silvia Marinescu-Balcu si St.Cucos)
-Izvoare,jud.Neamt (faza A; Radu Vulpe)
-Traian-Dealul Fantanilor,jud.Neamt(faza A-B;Vladimir Dumitrescu,reluate apoi de Hortensia si Vladimir Dumitrescu)
-Rafaila,jud.Vaslui (faza A; C.Cihodaru)
-Valeni,jud.Neamt (fazele A si B;Hortensia Dumitrescu,reluate recent de St.Cucos)
-Targu-Ocna-Podei,jud.Bacau (faza B; C.Matasa,reluate recent de St.Cucos si Dan Monah)
-Costesti,jud.Iasi (fazele A,A-B si B ;Ecaterina Vulpe)
-Frumusica, jud.Neamt (fazele A,A-B, si B; C.Matasa).

 Dupa cel de-al doilea razboi mondial:
-Habasesti,jud.Neamt (faza A,asezare sapata in intregime;Vl.Dumitrescu)
-Corlateni,jud.Botosani (faza A-B; I.Nestor)
-Trusesti,jud.Botosani (fazele A si B, sapata in intregime; M.Petrescu-Dambovita)
-Cucuteni,jud.Iasi (fazele A,A-B, si B; M.Petrescu-Dambovita)
-Tarpesti,jud.Neamt (faza A; Silvia Marinescu-Balcu)
-Tiganesti(fazele A,A-B si B) si Lichitiseni ,jud.Bacau (fazele A si A-B);Marilena Florescu si Viorel Capitani.
-Toflea,jud.Galati (faza A;Marilena Florescu)
-Gura Vaii (faza A) si Viisoara,jud.Bacau (fazele A si A-B ) Anton Nitu
-Petricani,.jud.Neamt (faza A; St.Cucos)
-Ghelaiesti,jud.Neamt (fazele A-B si B;St.Cucos)
-Draguseni,jud.Botosani (faza A; Vladimir Dumitrescu si apoi Silvia Marinescu-Balcu)
-Vernesti-Comanesti si Margineni,jud.Bacau (faza A; Dan Monah)
-Ariusd,jud.Covasna (I.Nestor)
-Mihoveni, jud.Suceava (faza B; N.Ursulescu)
-Mitoc (faza A) si Stanca-Stefanesti,jud.Botosani (faza B) Anton Nitu.


Ceramica cucuteniana.
-arta ornamentarii (in special pictate,a ceramicii si sculptura cucuteniana) sunt bogat reprezentate si variate,
-formele ceramice-de eleganta desavarsita,dovedind un simt al proportiilor si al liniilor profilului de-a dreptul uimitor (fie ca este vorba de vase mari de un metru inaltime,ori de recipiente de cativa centimetri)
-toata ceramica cucuteniana-ca de altfel toata ceramica preistorica din Romania si din restul Europei,pana la inceputul celei de-a doua epoci a fierului,aprox.mijlocul mileniului I ien-a fost lucrata cu mana  ,fara folosirea rotii olarului.
-cucutenienii foloseau unelte de lemn,os si de lut ars pentru modelarea vaselor,interiorul multora pastrand urme ale folosirii.
-netezirea perfecta a peretilor exteriori (uneori si a celor interiori) pe care a fost realizata apoi ornamentarea (pictata sau de alt fel),nu putea fi realizata cu degetele (care ar fi lasat urme),ci tot cu uneltele de mai sus.
-inalta calitate a prepararii lutului,arderea oxidanta la temp.de pana la 900 grade celsius,ornamentarea pictata dovedesc o specializare.
-dovada a specializarii in ceramica fina:ceramica pictata a culturii Starcevo Cris (din neoliticul vechi),ceramica eneolitica a culturii Petresti si aceea pictata cu grafit a culturii Gumelnita (pentru fixarea grafitului era nevoie de doua arderi succesive,ultima  atingand 1100 grade celsius),
-alta dovada a specializarii: transportul la distanta a vaselor nu era posibil,cand vehicolele cu roti vor fi inventate abia in epoca bronzului, in Europa,.
-poate existenta unor mesteri itineranti sa explice existenta unui numar urias de vase in tehnica si forme identice,dar si decorate in acelasi fel: poate strabateau distante mari,se opreau in zone cu depozite de argila, construiau cuptoare si apoi treceau la realizarea olariei necesare acelei comunitati.

Tehnica cucuteniana:
-este aproape perfecta,in special pentru vasele mici,cu pereti fini,avand uneori 1-2 mm grosime.
-lutul era bine preparat,curatat de impuritati si amestecat intr-o mica masura cu nisip cu bobul imperceptibil de mic, care constituia degresantul necesar pentru a impiedica craparea peretilor vasului dupa sau in timpul uscarii.
-odata modelate,vasele erau de cele mai multe ori cufundate intr-o zeama groasa de lut-care le acoperea cu un invelis uniform extrem de fin-si apoi uscate in aer liber,mai probabil la umbra decat la soare,tocmai pentru ca uscarea sa nu fie rapida si sa provoace craparea sau contractarea peretilor.
-dupa uscare se executa decorarea,cu culori minerale,si numai in ultima instanta vasele se puneau in cuptorul pregatit dinainte.
-vasele destinate sa primeasca un decor adanc incizat sau in caneluri erau decorate in timp ce peretii nu erau uscati.
-din cauza arderii oxidante,asigurata prin patrunderea aerului in camera de copt a cuptorului,peretii vaselor cucuteniene capatau in general o culoare caramizie brun roscata pe toata grosimea lor,numai rar,la vasele cu pereti grosi,miezul acestora era mai putin patruns si deci sa ramana de o culoare mai inchisa,pe cand zonele din apropierea ambelor fete erau arse la rosu,
-pentru vasele bicrome din primele doua etape ale fazei A nu se folosea o ardere perfect oxidanta,si din aceasta pricina miezul peretilor vasului nu era ars la rosu,ramanand brun si uneori chiar negriu -cenusiu. Si invelisul acestor vase era diferit-in general  brun inchis si de multe ori chiar negru-formand un contrast placut cu ornamentarea lor pictata cu alb-benzi ,linii ,pastile si succesiuni de puncte,combinate cu caneluri sau linii incizate-pe invelisul puternic lustruit,culoarea rosie fiind mai rar folosita.
-si ceramica de folosinta zilnica era lucrata dintr-o pasta bine pregatita,chiar daca nisipul folosit ca degresant avea uneori bobul mai mare;arderea era deasemenea aproape intotdeauna perfecta,ceea ce conferea rezistenta si rezonanta deplina vasului.
-pe langa decorul destul de simplu,in relief al categoriei de folosinta zilnica, si alaturi de acela pictat in trei culori (specific ceramicii cucuteniene),se intalneste frecvent in primele etape si decorul incizat si adanc incizat,precum si acela realizat prin adevarate santulete ,combinate sau nu pe acelasi vas cu ornamentarea pictata. Un compromis intre ornamentarea in relief si cea adancita il constituie canelurile,mai largi sau mai inguste,mai adanci sau mai superficiale,intalnite si ele frecvent pe olaria pictata si deci in combinatie cu decorul bicrom sau tricrom.
-in zona nord estica a Moldovei,decorul adanc incizat si  cel realizat prin adevarate santulete se intalnesc si in unele etape mai tarzii ale primei faze a culturii Cucuteni,constituind astfel o varianta originala,poate datorata unor influente venite de dincolo de Nistru,unde ornamentarea incizata se mentine pana la sfarsitul culturii Cucuteni-Tripolie.
-decorul este asezat pe fata exterioara,in general,fie pe toata suprafata lor (cu exceptia fundului)-datorita conceptiei de horror vacui (groaza de gol)-,fie pe aproximativ trei sferturi din ea,lasandu-se in acest caz o zona nepictata,relativ lata spre fund.
-de multe ori,interiorul buzei inalte sau al gatului este  si el decorat,in timp ce strachinile si castroanele sunt pictate de obicei si pe fata interioara ,ceea ce face destul de problematica folosirea acestora pentru nevoile curente ale gospodariei.
-nu se stie inca cu ce instrumente s-au pictat ormamentele;daca pentru decorul incizat ,orice obiect de os sau chiar de lemn,cu varful ascutit sau ceva mai bont,putea folosi scopului urmarit,pentru ormanentarea pictata banuim ca au fost intrebuintate pensule variate-unele foarte fine,pentru trasat linii si puncte, altele mai mari pentru pictarea motivelor in benzi sau pentru asternerea culorilor pe portiuni mai mari.
-nu s-au folosit tipare,pentru ca nici in aceeasi asezare nu s-au gasit vase identice.
-tehnica santuletelor –foarte probabil prin accentuarea liniilor puternic incizate prin executarea lor cu un varf bont (ca realizare se apropie de canelurile inguste si adanci)-este folosita numai in ultimile doua etape ale fazei A,exclusive in zona de nord est a Moldovei (dar si dincolo de Prut) si nu se mai mentine in fazele urmatoare.
Faza A:
 Etapele A1,A2:
-ornamentarea bicroma -pe fondul-invelis de culoare relativ inchisa (brun sau negru) si lustruit, motivele sunt pictate cu alb mat si mai rar cu rosu-este combinata deseori pe aceleasi vase cu decorul incizat si cu caneluri,
-in etapa A2 apare pentru prima data si pictura policroma, si aceasta este combinata uneori cu ornamentarea incizata,care de altfel se intalneste si singura in cursul etapelor primei faze.
-cele trei culori clasice sunt albul,rosu si negru,primele doua fiind folosite fie ca fond ,fie drept culoare pentru trasat motivele,in timp ce negrul a fost folosit,pana spre sfarsitul fazei A,exclusiv pentru liniile de bordura ale benzilor albe sau rosii.
-atat rosul cat si albul au o serie de nuante,rosul fiind de multe ori un brun caramiziu sau un brun mai inchis,in timp ce albul are adeseori nuanate galbui;negrul este mai degraba un ciocolatiu inchis decat un negru propriu-zis.
-de foarte multe ori ,vasele pictate erau bine lustruite dupa ce erau scoase din cuptor.

Etapele A3,A4:
-se intalneste bicromia alaturi de policromie,dar aceasta bicromie este cu totul deosebita de cea “”de tip vechi”,din etapele precedente,fiind realizata in tehnica decorului policrom si cu doua dintre culorile folosite pentru pentru policromie
-in foarte rare cazuri se poate vorbi de policromie in patru culori,caci pe langa invelisul brun roscat s-au intrebuintat pentru ornamentare toate cele trei culori amintite.

Faza A-B:
-ornamentarea incizata,adancita si canelata dispare cu totul,pastrandu-se numai ornamentarea pictata, bi si tricroma.;constatare valabila numai pentru aria propriu zisa  Cucuteni,deoarece in zona Tripolie ornamentarea adanc incizata are nu numai o viata indelungata ,insotind decorul pictat pana in ultimele etape ale evolutiei,dar joaca adesea un rol mai mare chiar decat decorul pictat.
-in arie cucuteniana,in cursul fazei A-B-si,pe alocuri,inca de la sfarsitul fazei A-negrul paraseste rolul limitat de culoare de bordura si trece la acela de culoare pentru pictat motivele,acoperind uneori chiar registre intregi din suprafata vasului.

Faza B:
-negrul paraseste rolul limitat de culoare de bordura si trece la acela de culoare pentru pictat motivele,acoperind uneori chiar registre intregi din suprafata vasului.



Ornamentarea ceramicii cucuteniene.
-ornamentarea pictata este caracterizeazata  de simetria perfecta a distribuirii si desfasurarii motivelor,potrivit unei sintaxe bine definite.
-caracteristica de ordin general-”ornamentare in benzi”;in ceramica cu decor incizat ,aceste benzi sunt obtinute prin cate doua linii incizate ce alearga paralel si deseneaza aproape intotdeauna motive cu traseu curb sau spiralic;in ceramica bicroma din primele etape cucuteniene,benzile albe sunt deseori marginite de doua linii incizate,iar benzile rezervate din invelisul fond sunt,dimpotriva,marginite de doua linii sau de doua succesiuni de puncte albe,care de fapt traseaza motivele;in ceramica tricroma a celorlalte faze ,benzile albe si rosii sunt marginite de doua linii negre ciocolatii,de bordura,care nu sunt decat transpunerea in culoare a liniilor incizate ce margineau benzile albe din ceramica bicroma.
-in faza A,benzile pictate sunt in majoritate unitare;totusi chiar din aceasta faza se folosesc adesea si benzi formate din mai multe linii (sau dungi) paralele: albe alternand cu cele rosii in faza A,albe sau negre alternand cu cele rosii in fazele urmatoare si,bineinteles, in toate cazurile marginite de o parte si alta de cate o linie neagra-ciocolatie ceva mai groasa.
-in cursul fazei A,benzile nu sunt intotdeauna de latimi egale ,caci unele asezari par sa fi avut predilectie pentru benzile late,iar altele pentru cele inguste
-ornamentarea canelata combinata cu pictura bicroma,dintr-o etapa tarzie a fazei A,insesi canelurile constituie benzi pe care se asterne culoare alba,spatiul dintre ele avand  si el tot forma unor benzi,ramase in culoarea rosie a invelisului,asa incat apare ca o combinatie de benzi colorate.
-nota: aceasta ornamentare in benzi se leaga de conceptia decorativa mostenita de la ceramica adanc incizata a culturii Precucuteni,careia,la randul ei, i-a fost transmisa de ceramica liniara (Linienbandkeramik),tocmai pentru ca benzile decorului erau obtinute,in general,cu ajutorul unor linii paralele incizate.
-alta caracteristica generala: “stilul liber”=ornamentele desfasurandu-se in jurul vasului fara intrerupere,in cadrul unuia,sau mai multor registre orizontale;rarele cazuri in care,in faza A,suprafata (suporturi cilindrice,vase cu picior inalt,capace si mai rar alte forme) este sectionata vertical in doua mari portiuni,cuprinzand fiecare jumatate din suprafata decorata,nu se poate vorbi de un adevarat stil al metopelor ,care, in schimb,va deveni ceva mai frecvent in faza A-B si destul de bine reprezentat in faza B.
-ornamentarea bicroma din primele etape cucuteniene: decorul este obtinut cu ajutorul culorii albe,care traseaza pe-sau rezerva din-invelisul fond (brun,brun roscat sau negru,intotdeauna lustruit) motivele;exemplele in care culoarea de pictat este rosul pe invelisul negru sunt mult mai rare si prea putin semnificative dpdv artistic. In decorarea acestei categorii ceramice ,mesterul s-a folosit de patru elemente:benzi relative late,linii,siruri de puncte  si pastile ,pe care le-a combinat uneori cu liniile incizate sau canelurile.Cele mai multe motive sunt de origine spiralica,cele de esenta triunghiulara fiind mai rare.

-inceputul fazei A-B se caracterizeaza prin disparitia  totala a ornamentarii incizate si canelate ,asa incat intregul décor este realizat prin tehnica picturii.Se remarca numarul mare al vaselor cu corpul bombat si oarecum turtit ,umarul pronuntat si gatul cilindric inalt de cativa centimetri;apoi acela al asa-numitelor cratere,al paharelor goblete al caror gat s-a lungit  fata de cupele din faza A,in timp ce au scazut numarul si chiar marimea suporturilor,care nu mai sunt asa de inalte,iar strachinile au devenit mai scunde,mai larg deschise si au buza verticala inalta de cativa centimetri. Apare o forma specifica acestei faze (si ,modificata,caracteristica si fazei urmatoare) capacul scund,cu partea superioara putin bombata si de multe ori chiar plata (“coif suedez”)
-se accentueaza rolul jucat de negrul-ciocolatiu in realizarea decorului pictat,
-una din caracteristicile picturii bicrome si policrome a fazei A-B o constituie si juxtapunerea pe acelasi vas a unor motive realizate in doua sau mai multe stiluri-in registre diferite-ce confirma sicronismul partial al acestor stiluri si ca effect evitarea monotoniei.
-si pe ceramica din aceasta faza se respecta impartirea suprafetei vasului in mai multe registre orizontale-de obicei reprezentate de gatul,umarul,partea arcuita a corpului si zona din jurul bazei.

-ceramica pictata a fazei B s-ar cuveni sa fie plasata in urma aceleia din fazele precedente ,chiar daca unele recipiente denota aceeasi maiestrie a desenului si armonie a coloritului.
-formele ceramice aduc si ele inovatii sensibile fata de fazele precedente: amforele,inalte de cativa zeci de centimetri,cu gatul inalt avand uneori si o buza rasfranta orizontal iar jumatatea inferioara fiind mai inalta; foarte numeroase fiind vasele bitronconice  avand mijlocul reliefat ca un fel de turban,in timp ce cele mici de cativa centimetri au jumatatea inferioara mai inalta decat cealalta; craterele n-au disparut ,dar proportiile diferitelor componente s-au schimbat,unele dintre ele au de multe ori diametrul maxim aproape tot atat de mare ca inaltimea; anumite vase cu picior scund si evazat la baza sunt foarte elegante,in timp ce farfuriile au devenit aproape perfect plate,iar strachinile au capatat un profil diferit de cele dinainte.
-vorbind despre ornamentarea fazei A-B s-ar putea spune ca intr-o oarecare masura ca unele dintre motivele “clasice” au devenit hibride,spirala veritabila fiind mai rar pictata si trasat mai ales liniar,iar meandrul dispare cu totul. Ornamentarea ramane tectonica ,registrele decorative coborand uneori pana la linia de fund a vaselor,iar strachinile-atunci cand sunt foarte deschise ca niste farfurii-au intregul interior acoperit cu ornamente. Adevarate strachini ,cu corpul tronconic si buza inalta si dreapta,sunt pictate pe exteriorul buzei cu motive derivate din spirale fugatoare-benzi liniare tangente la cerc (care uneori a devenit un adevarat scut cu laturile concave) avand pictate pe el diferite motive simple. Asemenea frize sunt de multe ori deosebit de elegante in simplitatea si sobrietatea lor. Pe unele vase bitronconice se remarca si spiralele liniare  simple ,pictate vertical pe zonele ce despart metopele in care este impartit registrul central al acestor vase.
-intre motivele secundare se afla si crucile pictate pe “scuturile” de pe buza unor strachini sau pe unele amfore .
-nu trebuie uitata impartirea suprafetei vasului –mai exact a registrelor superioare-in metope,procedeu intalnit inca din faza precedenta,conditionat de cele doua torti diametral opuse care intrerupeau desfasurarea continua a frizelor. Uneori mesterul a sectionat registrul de pe gatul inalt in sase metope,trei principale ,desfasurate in lung,si trei mai mici,inguste,si deci verticale,fiecare dintre metopele de aceeasi marime fiind decorate in acelasi fel.
-motivele zoomorfice sunt legate de miturile cosmologice (potrivit socilogilor E.Durkheim si A.Levi-Strauss) integrate intr-un symbolism cosmologic bazat pe structura “perechilor de opozitii”. Miturile implicate in reprezentarile zoomorfice din ultura Cucuteni-Tripolie vor ramane pentru intotdeauna anonime.

-ceramica de tip C –reprezinta un element intrusiv in ceramica cucuteniana ,ce a insotit ceramica pictata inca dinainte de sfarsitul fazei A si pana la zenitul acestei culture. La inceput aceasta categorie ceramica a putut fi lucrata de mesterii straini de masa populatiei cucuteniene ,veniti de undeva din nord sau nord est,fie pentru obisnuitele schimburi intertribale de bunuri materiale,fie in legatura cu unele casatorii exogame;dar ulterior ceramica de tip C putea fi lucrata de unele din femeile venite din acea zona si stabilite in comunitatile cucuteniene,care puteau lucra cu destula usurinta aceasta ceramica mai simpla ca tehnica,forme si décor.
-ceramica C deosebita din toate punctele de vedere afata de cea pictata,s-a putut incetateni in mediul autohton cucutenian inca de la inceputul celei de-a doua jumatati a mileniului IV ien.,chiar daca  nu a constituit o componenta majora a inventarului cucutenian (fragmentele ceramice tip C nu reprezinta nici macar 0,05% din masa totala a ceramicii diferitelor asezari).Rolul lor minor este dat si de numarul extreme de mic de vase intregi sau intregite.
-in aria Tripolie ceramica C este mai numeroasa,indicand relatii mai frecvente cu triburile din nord est,fenomen explicabil si prin apropierea teritoriala.
-vasele de tip C au fost lucrate dintr-un lut mult mai putin purificat de corpuri straine,in care apar si mici pietricele,fiind amestecat intotdeauna intentionat cu scoici pisate,ce constituie degresantul, Arderea majoritatii vaselor de tip C pare sa fi fost facuta aproape numai in cuptoare neoxidante,asa incat de cele mai multe ori ceramica este de culoare cenusie sau cenusiu-maronie,peretii fiind destul de friabili.
-Chiar daca lipsesc ornamentele characteristic cucuteniene, ceramica de tip C poate fi verificata si prin rezistenta slaba a fragmentelor la rupere,fata de fragmentele cucuteniene rezistente la spargere si rupere cu mana. Un fragment C se rupe foarte usor intre degete, si chiar se faramiteaza,consecinta fireasca a diferetntei de ardere ,care la ceramica de tip C nu depasea 400-500 grade Celsius. Este adevarat ca si unele vase C au fost arse la rosu, sub influenta   tehnicii cucuteniene.
-Formele acestei ceramici nu sunt variate,putandu-se vorbi de preponderenta unor castroane cu gura larg deschisa,buza inalta,tesita si arcuita,cu umarul usor marcat si cu restul corpului tronconic,amaintind intr-o oarecare masura de craterele cucuteniene din faza A-B. Buza tesita a acestor vase este deobicei groasa de cca un centimetru si mai intotdeauna decorate. La inceput-adica la sfarsitul fazei A si in prima etapa a fazei A-B-decorul acestei specii ceramice a fost realizat prin impresiuni cu un obiect ascutit (dar avand uneori un varf triunghiular) si prin incizii fine in benzi de linii paralele,trase probabil cu un obiect cu mai multi dinti foarte fini ,probabil un pieptene.Impresiunile au fie forma unor betisoare verticale,fie mai ales a unor siruri de triunghiuri milimetrice ,care insotesc benzile de liniute sau compun siruri duble,independente. Alteori ,siruri de mici impresiuni paralele traseaza adevarate ghirlande insotite de siruri de impresiuni tringhiulare.
-buza tesita este mai intotdeauna decorata cu crestaturi fine paralele,usor piezise,dar uneori cu impresiuni ovale,care ar putea fi considerate imitatii dupa decorul cu snurul,care apare pe ceramica tip C abia incepand din etapa urmatoare ,Cucuteni A-B2.
-incepand cu etapa Cucuteni A-B,cand ceramica de tip C este mai frecventa,desi raportul cu ceramica pictata cucuteniana ramane tot neinsemnat,decorul este executat tot cu un pieptene,dar mai putin fin,si apoi cu snurul,rasucit in jurul  jurul sau insusi,sau infasurat pe un betisor. Muchea tesita a buzelor este deseori decorata cu impresiuni scurte de snur ,ca niste omizi,iar portiunea verticala a buzei  aproape exclusiv cu acel “pieptene” cu care sunt trasate liniute verticale si chiar valurite,paralele.
-destul de frecvent,imediat sub buza  se afla un sir de mici proeminente sau grupe de doua-trei proeminente obtinute prin impungerea pastei moi,dinauntru spre in afara,cu un obiect cu varf ascutit..
-uneori mesterii ce au lucrat ceramica tip c, s-au inspirit din ceramica pictata cucuteniana-de pilda spirale orizontale S culcat,dar executate in tehnica proprie.
-in nici una din culturile contemporane sau mai vechi de pe teritoril Romaniei (cu exceptia culturilor Cernavova) nu se afla o categorie ceramica similara;iar cultura Cernavoda  I este partial contemporana cu fazele Cucuteni A-B2 si B si apartine unei populatii de origine nord pontica.
-ceramica de tip C din cuprinsul culturii Cucuteni a fost atribuita de unii cercetatori unor influente si aporturi mai mult nordice decat rasaritene,oricum reprezinta un element strain in aria culturii Cucuteni.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu