Etapizare,periodizare culturi neo-eneolitice si din epoca cuprului, dupa prof. Cornelia Magda Lazarovici si prof.Lazarovici Ghe.
Urmatoarele pagini reprezinta extrase din lucrarea d-nei prof.Cornelia Magda Lazarovici si d-lui prof.Ghe. Lazarovici : “Arhitectura neo-eneoliticului si epocii cuprului din Romania” de pe www.arheologie.ulbsibiu.ro.
Extrasele fac referire doar la etapizarea,periodizarea culturilor neo-eneolitice si din epoca cuprului cu accent pe culturile ceramice.
Sublinierile imi apartin.
Vinca=se citeste Vincea.
“Generalitati
Nasterea,evolutia,periodizarea celor mai multe din civilizatiile balcanice neo-eneolitice dunarene se petrece sub influenta Chalcoliticului balcano-anatolian (CBA).
Neoliticul nu se poate separa de eneolitic,cel putin in Banat si Transilvania,deoarece fondul local fiind deosebit de puternic,avand la indemana surse de cupru si sare,exista si au fost demonstrate stranse legaturi cu civilizatiile balcano-anatoliene........
In unele regiuni din Romania,Maramures,Crisana de centru si nord,Moldova, Muntenia si Dobrogea ,procesul de neolitizare are loc mai tarziu,abia in fazele III, IV ale culturii Starcevo-Cris.
Originea neoliticului timpuriu.
-unii sustin o dezvoltare locala,liniara a civilizatiei neo-eneolitica,
-altii considera ca geneza sa,.uneori evolutia pe faze a civilizatiilor este determinata de mari procese de migratie si difuziune cunoscute in Balcani sub diferite aspecte.
Din harta de raspandire a celor mai timpurii descoperiri si unele procese de roire,se pot observa doua cai de patrundere spre Transilvania:una prin Banat, alta prin Oltenia. Zona Portilor de Fier a fost o cale de lagatura intre Transilvania si Macedonia,iar procesul continua spre vestul Panoniei.
Geneza este rezultatul a doua procese de evolutie: unul determinat de curentul Monocrom-Fruhkeramik,originar din Anatolia,nedemonstrat suficient (Garasanin), definit de Vlassa pentru Gura Baciului,pe care-l numim SC 1 A ( Starcevo Cris 1 A); altul cu ceramica pictata cu alb (comuna intregii pen.Balcanice) foarte probabil tot de origine balcano-anatoliana,nici acesta clar definit.
In opinia noastra (d-l Lazarovici) procesul de neolitizare este rezultatul unor procese de migratie petrecute la orizonturi diferite (de aceea am pastrat periodizarea in patru faze), din spatii diferite,pe drumuri diferite, cu intensitati diferite.........Un alt argument care ne-a determinat sa pastram cele patru etape este prezenta a cel putin patru migratii sudice urmate de difuziuni.
Cronologie,evolutie si periodizarea.
In raport cu dinamismul civilizatiilor si corelatiile lor in cele din zonele vecine,periodizarea cunosaste urmatoarele etape mari:
-neoliticul timpuriu-vreme in care se incheie procesul de neolitizare,
-neoliticul dezvoltat- termen valabil doar pentru provinciile in care este prezenta cultura Vinca din fazele A,si care civilizatii dainue pana in eneolitic,
-neoliticul mijlociu-termen valabil pentru zonele in catre evolutia este rezultat al influentei indirecte ale culturii Vinca si a orizonturilor Policrome.
-neolticul tarziu-nascut dupa primele migratii Vinca C,
-eneoliticul timpuriu-cuprinde urmatoarele migratii sub Vinca C,mai ales la nivelul fazelor C2 si C3,
-eneoliticul dezvoltat#epoca timpurie a cuprului,cuprinde civilizatiile post Vinca C ,ca: Salcuta,Petresti.Cucuteni A2-A4,
-eneoliticul tarziu#epoca tarzie a cuprului,cuprinde civilizatiile Cucuteni A-B si B; Tiszapolgar,Bodrogkeresztur,ceramica cu toarte pastilate (faza tarzie numita Salcuta IV-Herculane II-Cheile Turzii-Hunyadi Halom-Vayska).
Migratia.
…...
Prima migratie aduce procesul de neolitizare din care pornesc unele roiri,reflectate mai ales in asezarile secundare. Principala ocupatia era pastoritul.
Cea de-a doua migratie comporta doua elemente:o noua populatie la care ocupatia dominanta sau egala este cresterea animalelor mari,a bovinelor;vehicularea elementelor zise “Karanovo II”n(de fapt caneluri care nu au legatura cu Karanovo II,ce apar in Grecia ,Macedonia si regiunea dunareana). Legaturi mai indepartate pentru a doua migratie sunt posibile,dar multi au rezerve chiar in a studia probleme.....Alti autori sunt pentru corelatia: Vinca-Catal Huyuk-Vest.
Difuziunea.
Este un proces lent,nu presupune miscari de populatii,contine elemente de “moda”.......Migratiunile din etapa a III a sunt deosebit de importante pentru incheierea procesului de neolitizare.
Dintre acestea ,pe baza materialelor descoperite de noi si a cercetarilor noastre, am reusit a demonstra pana acum trei-patru asemenea migratii,desi ar putea fi mai multe,motiv pentru care am separat cele patru faze ale culturii Starcevo Cris (IA,IB,IC,IIA,IIB,IIIA,IIIB,IVA,IVB) in alte subetape.Pentru unele cazuri este vorba doar de difuziuni locale sau zonale.
Sisteme cronologice.
...Multi dintre cei care au publicat materiale timpurii nu cunosc indeajuns caracterul acestor etape,acceptand sau folosind notiuni vagi ca”monocrom','pictura cu alb',''barbotin',ïmpresso”dintre atribute sau terminologii ca “Monocrom”,”Protosesklo”,Ïmpresso”etc. Acestea includ sub un singur termen mai multe faze ale unei etape sau etape din doua-trei faze,iar atributele pe care le dau sunt vagi si analizate doar tipologic,cu o singura dimensiune,cum ar fi culoarea picturii,sau una din caracteristicile facturii. De exemplu,unii,prin termenul monocrom,inteleg doar culoarea,nu doar cea obtinuta prin ardere,ci si pe cea obtinuta prin angobare sau slip. Ei amintesc intr-o singura etapa procese ce se petrec de fapt in doua -trei etape,sau procedee tehnologice ce se repeta la diferite etape. Foarte multi nu cunosc,de exemplu,tehnologia ceramicii Protosesklo,care este lucrata cu tehnica monocroma (culoare obtinuta doar prin ardere,nu prin vopsire,slip sau angoba).
Din aceste motive,incadrari exacte se pot face doar dupa o publicare cu descrieri corecte si mai ales prin prelucrari multidimensionale,ca exemplu: categorie,pasta,amestec,netezire,culoare,fond (tehnica de angobare,slip),forme sau ornamente (tehnica sau stil).......
Asemenea studii s-au facut pentru ceramica liniara si cardiala...,pentru ceramica Vinciana si CCTLNI.....,Tripolye,Cucuteni...pentru civilizatia Starcevo Cris si grupele inrudite.
Periodizare.
In periodizarea globala am tinut cont de evolutia din Balcani ,in specila Grecia si Macedonia. Datele de radiocarbon confirma corelatiilor noastre....Noi am mentinut pentru neoliticul timpuriu patru faze cu sapte etape.....
Faza I
Etapa IA
In definirea aceste etape ne bazam pe cercetarile din Thessalia,pentru care se foloseau notiunile Monocrom sau Fruhkeramik....unde aparea o ceramica fara slip.
Am declarat de la inceput etapa IA ipotetica,deoarece nu avem complexe ”inchise”,nederanjate....Unele complexe foarte timpurii au fost deranjate,motiv pentru care au ramas putine materiale sigure,care pot fi discutate. Asemenea materiale apar la Gura Baciului,in bordeiul B2A....
Exista si alte materiale ,dar ele nu aveau date stratigrafice sigure. Aceste materiale nu aveau slip sau angoba,iar culoarea era obtinuta prin ardere.
In aceasta situatie,notiunea de ipotetica nu mai era necesara,dar unii cercetatori,spre exemplu, M.Grasanin a revenit asupra periodizarii descoperirilor sale de la Anzabegovo Ia (sapaturile iugoslave) si definea unele categorii,similare cu cele din Thessalia si de la Gura Baciului. Acestea erau corecte rosatre sans engobe,monochrome rouge (Garasanin M,1980), categorii considerate dominante. Pe locul trei urma ceramica rosie cu angoba,iar pe locul patru ,cea bruna. Din pacate nu s-au publicat niciodata materialele pe complexe,motiv pentru care nu s-a putut opera cu complexele. In sapaturile americane predomina aceleasi categorii (Gimbutas,1976;Mock 1976;Gardner 1976),doar ca acolo apare ceramica cu slip rosu si brun. Ceramica era arsa la temperature de 850 grade ,cum sunt si unele categorii la Gura Baciului in nivelele I si II.
Prezenta slipului rosu si brun,constituie argumente clare,care ne permit a incadra mai larg etapa Anzabegovo Ia decat o vedea Gimbutas, din etapa SC Ia cand sunt doar specii monochrome rosii (Gimbutas,1976) ,confirmate de clasificarile noastre (Lazarovic Ghe.,1996). Unele forme de vase sunt mai tarzii si acelea au slip brun si tot aatunci apar si culorile roz (Gimbutas,1976).Acolo mai apar forme de vase ,precum piciorul scund lobat,prezent si la Carcea,caracteristice unei etape mai tarzii. In prelucrarile noastre mai vechi grupa Anzabegovo I a se incadra mai tarziu,in etapa SC IC (Lazarovici Ghe.,1996). De altfel,M.Garasanin mai nou nu mai incadra deascoperirile din etapa Anzabegovo Ia ,in Monocrom (Garasanin M, 1998).
Etapa IB
Etapa este dominata de pictura cu alb cu buline si alte diferite motive (triunghiuri,retea,linii paralele si variatele motive cu buline: vezi Lazarovici Gh.1992,57,pl.I;1996,fig 2-4). Toate aceste elemente se mentin in Etapa IC. Din punct de vedere stilistic,al ornamentatiei,este greu de stabilit diferenta dintre etapa IB si IC. Aceasi situatie se constata si din punctul de vedere al tehnologiei ceramicii,cand se observa inmultirea ceramicii cu angoba,slip rosu,slip brun,angoba bruna. Ea este sincrona cu Anzabegovo Ia (doar unele materiale,putine). Corelatiile pentru regiunea dunareana le-am precizat de fiecare data,asa ca nu mai revenim asupra lor (Lazarovici Gh.1977,1979,1984,1990,1992,1994a,1995,1996,1998,2000b,2005).
Etapa IC
In vremea etapei IC are loc aII-a migratie sudica (vezi migratia a II-a). Ea este contemporana cu unele materiale Anzabegovo Ia,precizate si mai sus (Lazarovici Gh.1996,28,fig.3). In aceasta etapa se constata doua fenomene,diversificarea picturii cu alb si decaderea tehnologiei ceramicii monocrome rosii. Acum apare ceramica canelata,ceramica cenusie fiind comuna grupului Magoulitsa in Grecia (Lazarovici Gh.1995,1996,1998,2000b,2005;Lazarovici Gh.,Maxim 1995,s.v)
Pentru aceste etape materialele nu se diferentiaza,au aproape toate caracteristicile comune,evolutia fiind definite mai ales de date statistice pentru fiecare sit in parte,evolutia locala fiind definitorie. Materiale de acest fel sunt la Anzabegovo I-Vrsnik I (1978,1980),Grivac,Donja Branjevina -analizele noastre dupa ce am studiat documentatia originala a lui S.Karmanski (lazarovici Gh.1992)-Gura Baciului I,Carcea-Hanuri si apoi Gradinile (Nica 1976,1977,1981,1984,1984a). Statiunile sunt restranse ca numar. Pentru o cronologie mai fina,daca se opereaza doar cu complexe (bordeie sau gropi,locuintele nu apar inca) atunci lucrurile se separa, se delimiteaza.
Etapele SC IC-IIA sunt contemporane cu Presesklo,Nea Nicomedia,Magoulitsa.
Fazele II-IV
Privind celelalte faze,noi analize nu am mai efectuat din 1996. Pentru unele faze ,la baza periodizarilor se afla materiale din unele statiuni,la care ne vom referi pe scurt.
Pentru faza a II-a avem in vedere materialele din Macedonia,Anzabegovo Ib,Ic,Pavlovac (pictura cu alb),Gura Baciului II,Carcea II,Donja Branjevina II,dar nu in sistemul lui Karmanski…..Noi cercetari au fost effectuate la Magura cu analize C14 (Mitrea 2005). Nu stim din ce complexe provin probele,dupa pictura ar fi SC IIB ,mai ales SC IIIA.
Pentru faza a III-a mentionam sistemul lui S.Dimitrijevici cu fazele ghirlandoid=SC IIIA,Spiraloid A=SC III B si din Bulgaria de la Pernik cu trei etape evolutive.
Etapa III B evolueaza concomitent cu “CBA”,format din elementele Vinca A si Policromie (pentru termene si caracteristici vezi:Lazarovici Gh.1977,1979a,1984,1993;Lazarovici Gh.,Nica 1991;Nica 1976,1977,1984;Paul 1995;Maxim 1999;Dragoveanu 1989).
Procesul de neolitizare se extinde in Moldova,unde sunt amintite peste 150 de statiuni…..,in Muntenia (sunt mentionate circa 30 puncte fara o atribuire culturala clara….,in Basarabia,unde intre Prut si Nistru sunt mentionate alte asezari…si in Crisana centrala si de nord..s.a, acest proces ,asociat cu Vinca A1 si A2 ,da nastere ceramicii liniare timpurii.
Pentru faza III B-IV mentionam descoperirile de la Carcea-Viaduct,Let,Trestiana (de aici este si o pictura mai timpurie,SC III A(….). Materialele de la Starcevo ,nefiind publicate pe complexe…au ramas in afara analizelor mai recente….
Etapele SC IIIB-IVA sunt contemporane cu Larissa,Dimini Tsangli,Corinth I,anzabegovo III-IV;pentru ultimile faze sunt observatii pentru intreg arealul civilizatiei (Lazarovici Gh. 1977c,1979,125-132;1979a ,1984,1996).
Schimbarile sunt sesizabile in arhitectura. In aceasta perioada,in Republica Macedonia (Veluska Tumba,Porodin,Tumba,Trh Tumba) apar marile telluri. In regiunea dunareana ,atat in statiunile Vinca A cat si in cele ale Policromiei apar sisteme de fortificare marcate de santuri sau palisade,chiar daca sapaturile au fost orientate doar spre locuinte si la acea vreme nu se punea problema prospectarilor.Lipsa unor prospectari sistematice,a fotografiilor aeriene pentru aceasta civilizatie a lasat deschise multe intrebari.
Procesul este dinamic in prima parte,la periferie se nasc civilizatii noi,precum Notenkopf, ceramica liniara,LBK sau AVK,in vreme ce altele,precum CCTLNI in Transilvania,Dudesti in Campia Romana,Dudesti-Vinca in Oltenia,cultura Banatului in nordul Banatului,pana la Mures, au o puternica componenta Starcevo-Cris. La periferia acestei civilizatii apar procese de retardare,unde etapele SC IV B se mentin vreme indelungata,avand uneori un specific local,ca de exemplu la Sichevica (in Banat….), Iclod-La Doroaie (in Transilvania…),in nord vestul tarii la Berea 2………………..
Prezentarea generala a culturii Starcevo-Cris.
Analizand situatia de pe teritoriul Romaniei observam ca exista numeroase asezari,dar ele sunt de mica intindere si denota un slab dinamism. Intre statiunile considerate neolitice timpurii sunt si altele mai tarzii-avand in amestec la unele categorii ceramice pleava in pasta,specii decorate cu barbotina,ciupituri cu unghia si slip rosu-situatie frecventa la marginea culturii Vinca,dar ele nu pot fi separate decat de specilaisti,buni cunoscatori ai ceramicii.
Cultura Starcevo Cris are o evolutie generala aproape unitara pe un spatiu vast.
-In prima mare etapa este ceramica cu aspect monocrom,
-in urmatoarea apare pictura cu alb,
-apoi pictura cu negru si barbotina,
-apoi decorul curboliniar,ghirlandoid,apoi forme bitronconice.
Acestea ne-au determinat a mentine periodizarea in patru faze. Noi distingem opt-noua etape,Tatiana Bregant separa douasprezece etape (Bregant 1968) ,S.Dimitrijevici opt etape (1974),iar pentru Thessalia erau de exemplu sapte etape pana la aparitia culturii Larissa-Dimini-Tzangli(Hauptmann,1969 si urm.)
Spatiul geografic larg pe care se intinde aceasta civilizatie,deschis spre diferite zone geografice,ca si cercetarile arheologice intense au determinat descoperirea unui mare numar de culturi si grupe culturale,care subliniaza specificul local, dar si legaturile etno culturale cu diverse spatii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu