Grupul
Ciumbrud.
Ciumbrud,sat
apartinand orasului Aiud (jud.Alba), pe teritoriul caruia au fost scoase la
suprafata importante obiective.
1.Necropola
din Halstattul tarziu,eponima pentru grupul cultural Ciumbrud,descoperita pe
terasa Muresului,in locul “Podireu”.Consta dintr-un grup de peste 25 de
morminte plane ,majoritatea de inhumatie. Zece morminte au putut fi cercetate
sistematic,despre alte cateva s-au putut culege date ,iar restul au fost
distruse. Mormintele de inhumatie au scheletele in pozitie intinsa ,orientate
in general cu capul spre NV (cu o exceptie,M10,mormant dublu,orientat E). In
unul dintre cele doua morminte de
incineratie,resturile cremate fusesera depuse intr-o groapa asemanatoare ca
dimensiuni si orientare cu ale celor de inhumatie. La celalalt mormant de
incineratie,oasele calcinate erau raspandite pe sol,langa inventar. Tipul
antropologic este brahicran,asemanator celui reprezentat in Romania in
mormintele de inhumatie de la sfarsitul epocii bronzului. Inventarul
mormintelor se compune din ceramica specifica grupului Ciumbrud,arme si
podoabe. Dintre arme se remarca un akinakes,varfuri
de sageti din bronz cu doua si trei muchii,majoritatea cu tub de inmanusare,un
topor-“ciocan” si un varf de lance,toate din fier. Ca podoabe se intalnesc
inele de tampla cu terminatiile conice ,coliere,oglinzi de bronz,margele din
pasta caolinoasa,etc. Necropola de la Ciumbrud se dateaza in principal in a
doua jumatate a sec.7 si in sec.6 I.Hr.
2.
Grup cultural hallsattian tarziu din Transilvania centrala ( a doua jum.a
sec.7-prima jum. a sec.5 i.Hr),caracterizat mai ales prin morminte de inhumatie
(rar incineratie),grupate in mici necropole in regiunea Muresului mijlociu si
superior. Unii cercetatori denumesc acest grup “scitic” sau “scito-agatirs”,luand
ca premisa diferite ipoteze etno-istorice.Nu s-au identificat pana in prezent
si asezarile corespunzand acestor morminte. Necropolele sunt alcatuite din
palcuri de 10 pana la 25 morminte.Scheletele se aflau in pozitie intinsa pe
spate,orientarea predominanta (75%)fiind cu capul spre V si NV,cu mici
variatii.In multe dintre mormintele cercetate s-a identificat ofrande de
carne,depusa de regula in aceeasi parte cu vasele,mai ales la S de schelet. De
asemenea, in unele morminte au fost gasite substante colorante naturale,ca
bulgari de realgar. In putinele morminte de incineratie (la
Baita,jud.Mures,proportia este de cca.60%,iar la Uioara de Sus incineratia ar
fi fost generala),resturile cremate erau depuse de obicei in gramajoare,in
gropi cu forma similara mormintelor de inhumatie. Situatia constata la Baita
acrediteaza parerea dupa care ritul incineratiei devine mai frecvent in etapele
noi ale grupului Ciumbrud,inlocuind incetul cu incetul inhumatia. Inventarul
mormintelor de tip Ciumbrud cuprinde in special ceramica,podoabe si
arme.Piesele de harnasament sunt rare,mult mai rare decat in aria nord-pontica
sau chiar in alte grupuri hallsattiene tarzii din SE Europei(Ferigile).
Predomina trei forme de vase ,prezente in majoritatea mormintelor:vasul mare
pantecos (“bitronconic”),strachina cu marginea invazata si cescuta cu toarta
suprainaltata. Mai rar se intalnesc vase borcan,cani,strachina evazata etc.
Dintre obiectele de podoaba ,se remarca inelele de bucla cu terminatiile
conice,margele din pasta caolinoasa,dispuse in siraguri si asociate frecvent cu
cochiliile kauri (Cypraea moneta),purtate
la gat sau pe par.S-au mai gasit bratari din bronz,diferite aplice si falere
din bronz,rar din aur,unele provenind probabil de la
harnasament,cercei,verigi,atarnatori. Fibulele sunt relativ rare. Oglinzile
sunt de doua tipuri: circulare ,cu veriga de prindere pe spate si cele cu
maner. Ca arme,se remarca spadele scurte sau pumnalele de tip akinakes si cutitele de lupta cu un
tais,cu manerul de aceeasi forma cu cel al spadelor. Din cele 33 de exemplare
de spade si cutite cunoscute pana in prezent in aria grupului Ciumbrud,aproape
toate sunt din fier (consideram ca exemplarul de parada,din bronz,de la
Firminis,jud.Salaj,nu apartine sigur grupului Ciumbrud),dar cu o foarte mare
varietate tipologica. Varfurile de lance ,din fier,sunt relativ rare.Tipul
predominant al topoarelor de lupta este acela de topor-ciocan (9din 11 topoare descoperite;s-au gasit si
doua topoare bipene). Arcul a fost una
dintre armele de baza a luptatorilor grupului Ciumbrud,dovada
numeroasele varfuri de sageti de diverse tipuri,din bronz sau os,rar din
fier,precum si aplicele cruciforme ce impodobeau tolbele. Tot din inventarul
mormintelor grupului Ciumbrud provine si un asa numit “varf de baldachin”gasit
in mod intamplator la Gornesti (jud.Mures),o piesa de bronz conica
ajurata,avand in varf o protoma in forma de caprior. Astfel de obiecte faceau
parte probabil din decorul carelor funerare (nasaliilor),fiind raspandite in
stepele nord-pontice si in Caucaz pana in Iran . Asupra datei de inceput a
grupului Ciumbrud se poarta discutii.Suficiente elemente de inventar (tipuri
ceramice,fibule,piese de harnasament etc.) arata ca o buna parte din morminte
pot fi datate in sec.7 i.Hr,mai ales in a doua lui jumatate. Este plauzibil sa
se considere ca acest grup s-a cristalizat la cca.650 i.Hr.Cele mai vechi
morminte au fost semnalate in necropolele de la
Ciumbrud,Blaj,Cipau,Cristesti,etc; aceleasi necropole au dainuit insa si
in cursul sec.urmator. Cele mai recente morminte sunt din prima jumatate a
sec.5 i.Hr (Baita). In ciuda relativ numeroaselor date despre mormintele
grupului Ciumbrud (numarul minim al celor dezvelite pana acum este de 225)
exista inca incertitudini in privinta caracterului sau autohton sau
intrusiv.Majoritatea cercetarilor inclina catre a doua pozitie.Trasaturile
straine,mai ales rasaritene,ale acestui grup,se evidentiaza pe de o parte prin
contrastul pe care il prezinta fata de grupurile de la S de Muntii Carpati
(Ferigile,Barsesti,Gogosu,Dobrina-Ravna etc.),sau de la N
(Sanislau,Kustanovice),pe de alta parte prin prezenta unei serii de elemente cu
analogii in N Marii Negre si care pot fi interpretate si ca influente
culturale,dar si ca tradand eventuala origine rasaritene a grupului Ciumbrud.
Identificare grupului Ciumbrud cu populatia agatirsilor se intemeiaza pe
mentiunea lui Herodot ca de la acestia curgea raul Maris (Muresul ).
Pornind de la aceasta foarte probabila identificare,s-au emis diferite ipoteze
care urmaresc sa puna de acord documentatia obiectiva arheologica cu datele
istorice destul de sumare despre agatirsi.Daca se accepta ca grupul Ciumbrud
reprezinta pe agatirsi,atunci putem avea de a face ,fie cu o populatie
autohtona care a suferit o influenta nord-pontica relativ puternica (elementele
rasaritene –arheologice si filologice,s-ar putea explica si prin traditii
perpetuate de la sfarsitul epocii bronzului) ,fie o populatie tracica rasariteana sau iraniana nescitica,dislocata
aici in urma luptelor dintre sciti si cimmerieni,cel mai tarziu in sec.7 i.Hr.Mult mai putin probabila
apare ipoteza ca ar fi vorba despre o populatie scitica,patrunsa aici dupa
infrangerea scitilor de catre Cyaxarex la cca.600 i.Hr,deoarece nu tine seama
de existenta grupului Ciumbrud in a doua
jum. a sec.7 i.Hr. Depistarea asezarilor ca si mai buna cunoastere a culturii
din etapa anterioara vor contribui la elucidarea atribuirii etnice a grupului
Ciumbrud.
Enciclopedia
arheologiei si istoriei vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica,Bucuresti,1994
Pag.305-307,
coord.stiintific Constantin Preda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu