joi, 14 iunie 2012

Cultura (grupul) Ciumbrud.


Grupul Ciumbrud.



  Ciumbrud,sat apartinand orasului Aiud (jud.Alba), pe teritoriul caruia au fost scoase la suprafata importante obiective.

    1.Necropola din Halstattul tarziu,eponima pentru grupul cultural Ciumbrud,descoperita pe terasa Muresului,in locul “Podireu”.Consta dintr-un grup de peste 25 de morminte plane ,majoritatea de inhumatie. Zece morminte au putut fi cercetate sistematic,despre alte cateva s-au putut culege date ,iar restul au fost distruse. Mormintele de inhumatie au scheletele in pozitie intinsa ,orientate in general cu capul spre NV (cu o exceptie,M10,mormant dublu,orientat E). In unul dintre cele doua morminte  de incineratie,resturile cremate fusesera depuse intr-o groapa asemanatoare ca dimensiuni si orientare cu ale celor de inhumatie. La celalalt mormant de incineratie,oasele calcinate erau raspandite pe sol,langa inventar. Tipul antropologic este brahicran,asemanator celui reprezentat in Romania in mormintele de inhumatie de la sfarsitul epocii bronzului. Inventarul mormintelor se compune din ceramica specifica grupului Ciumbrud,arme si podoabe. Dintre arme se remarca un akinakes,varfuri de sageti din bronz cu doua si trei muchii,majoritatea cu tub de inmanusare,un topor-“ciocan” si un varf de lance,toate din fier. Ca podoabe se intalnesc inele de tampla cu terminatiile conice ,coliere,oglinzi de bronz,margele din pasta caolinoasa,etc. Necropola de la Ciumbrud se dateaza in principal in a doua jumatate a sec.7 si in sec.6 I.Hr.

   2. Grup cultural hallsattian tarziu din Transilvania centrala ( a doua jum.a sec.7-prima jum. a sec.5 i.Hr),caracterizat mai ales prin morminte de inhumatie (rar incineratie),grupate in mici necropole in regiunea Muresului mijlociu si superior. Unii cercetatori denumesc acest grup “scitic” sau “scito-agatirs”,luand ca premisa diferite ipoteze etno-istorice.Nu s-au identificat pana in prezent si asezarile corespunzand acestor morminte. Necropolele sunt alcatuite din palcuri de 10 pana la 25 morminte.Scheletele se aflau in pozitie intinsa pe spate,orientarea predominanta (75%)fiind cu capul spre V si NV,cu mici variatii.In multe dintre mormintele cercetate s-a identificat ofrande de carne,depusa de regula in aceeasi parte cu vasele,mai ales la S de schelet. De asemenea, in unele morminte au fost gasite substante colorante naturale,ca bulgari de realgar. In putinele morminte de incineratie (la Baita,jud.Mures,proportia este de cca.60%,iar la Uioara de Sus incineratia ar fi fost generala),resturile cremate erau depuse de obicei in gramajoare,in gropi cu forma similara mormintelor de inhumatie. Situatia constata la Baita acrediteaza parerea dupa care ritul incineratiei devine mai frecvent in etapele noi ale grupului Ciumbrud,inlocuind incetul cu incetul inhumatia. Inventarul mormintelor de tip Ciumbrud cuprinde in special ceramica,podoabe si arme.Piesele de harnasament sunt rare,mult mai rare decat in aria nord-pontica sau chiar in alte grupuri hallsattiene tarzii din SE Europei(Ferigile). Predomina trei forme de vase ,prezente in majoritatea mormintelor:vasul mare pantecos (“bitronconic”),strachina cu marginea invazata si cescuta cu toarta suprainaltata. Mai rar se intalnesc vase borcan,cani,strachina evazata etc. Dintre obiectele de podoaba ,se remarca inelele de bucla cu terminatiile conice,margele din pasta caolinoasa,dispuse in siraguri si asociate frecvent cu cochiliile kauri (Cypraea moneta),purtate la gat sau pe par.S-au mai gasit bratari din bronz,diferite aplice si falere din bronz,rar din aur,unele provenind probabil de la harnasament,cercei,verigi,atarnatori. Fibulele sunt relativ rare. Oglinzile sunt de doua tipuri: circulare ,cu veriga de prindere pe spate si cele cu maner. Ca arme,se remarca spadele scurte sau pumnalele de tip akinakes si cutitele de lupta cu un tais,cu manerul de aceeasi forma cu cel al spadelor. Din cele 33 de exemplare de spade si cutite cunoscute pana in prezent in aria grupului Ciumbrud,aproape toate sunt din fier (consideram ca exemplarul de parada,din bronz,de la Firminis,jud.Salaj,nu apartine sigur grupului Ciumbrud),dar cu o foarte mare varietate tipologica. Varfurile de lance ,din fier,sunt relativ rare.Tipul predominant al topoarelor de lupta este acela de topor-ciocan  (9din 11 topoare descoperite;s-au gasit si doua topoare bipene). Arcul a fost una  dintre armele de baza a luptatorilor grupului Ciumbrud,dovada numeroasele varfuri de sageti de diverse tipuri,din bronz sau os,rar din fier,precum si aplicele cruciforme ce impodobeau tolbele. Tot din inventarul mormintelor grupului Ciumbrud provine si un asa numit “varf de baldachin”gasit in mod intamplator la Gornesti (jud.Mures),o piesa de bronz conica ajurata,avand in varf o protoma in forma de caprior. Astfel de obiecte faceau parte probabil din decorul carelor funerare (nasaliilor),fiind raspandite in stepele nord-pontice si in Caucaz pana in Iran. Asupra datei de inceput a grupului Ciumbrud se poarta discutii.Suficiente elemente de inventar (tipuri ceramice,fibule,piese de harnasament etc.) arata ca o buna parte din morminte pot fi datate in sec.7 i.Hr,mai ales in a doua lui jumatate. Este plauzibil sa se considere ca acest grup s-a cristalizat la cca.650 i.Hr.Cele mai vechi morminte au fost semnalate in necropolele de la  Ciumbrud,Blaj,Cipau,Cristesti,etc; aceleasi necropole au dainuit insa si in cursul sec.urmator. Cele mai recente morminte sunt din prima jumatate a sec.5 i.Hr (Baita). In ciuda relativ numeroaselor date despre mormintele grupului Ciumbrud (numarul minim al celor dezvelite pana acum este de 225) exista inca incertitudini in privinta caracterului sau autohton sau intrusiv.Majoritatea cercetarilor inclina catre a doua pozitie.Trasaturile straine,mai ales rasaritene,ale acestui grup,se evidentiaza pe de o parte prin contrastul pe care il prezinta fata de grupurile de la S de Muntii Carpati (Ferigile,Barsesti,Gogosu,Dobrina-Ravna etc.),sau de la N (Sanislau,Kustanovice),pe de alta parte prin prezenta unei serii de elemente cu analogii in N Marii Negre si care pot fi interpretate si ca influente culturale,dar si ca tradand eventuala origine rasaritene a grupului Ciumbrud. Identificare grupului Ciumbrud cu populatia agatirsilor se intemeiaza pe mentiunea lui Herodot ca de la acestia curgea raul Maris (Muresul). Pornind de la aceasta foarte probabila identificare,s-au emis diferite ipoteze care urmaresc sa puna de acord documentatia obiectiva arheologica cu datele istorice destul de sumare despre agatirsi.Daca se accepta ca grupul Ciumbrud reprezinta pe agatirsi,atunci putem avea de a face ,fie cu o populatie autohtona care a suferit o influenta nord-pontica relativ puternica (elementele rasaritene –arheologice si filologice,s-ar putea explica si prin traditii perpetuate de la sfarsitul epocii bronzului) ,fie o populatie tracica  rasariteana sau iraniana nescitica,dislocata aici in urma luptelor dintre sciti si cimmerieni,cel mai  tarziu in sec.7 i.Hr.Mult mai putin probabila apare ipoteza ca ar fi vorba despre o populatie scitica,patrunsa aici dupa infrangerea scitilor de catre Cyaxarex la cca.600 i.Hr,deoarece nu tine seama de existenta grupului Ciumbrud  in a doua jum. a sec.7 i.Hr. Depistarea asezarilor ca si mai buna cunoastere a culturii din etapa anterioara vor contribui la elucidarea atribuirii etnice a grupului Ciumbrud.



Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica,Bucuresti,1994

Pag.305-307, coord.stiintific Constantin Preda

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu