Extrase
din “Cultura Vinca in Romania (Origine,evolutie,legaturi,sinteze)”,Timisoara 1991. Volum
ingrijit de : Dr.Ghe.Lazarovici, Florin Drasovean
Redactarea
fiselor a fost realizata de :
Zoia
Kalmar-Maxim
Dr.Ghe.Lazarovici
Sabin
Adrian Luca
Dr.Marin Nica
ASPECTUL TAULAS.
De Gh.Lazarovici
ISTORICUL CERCETARILOR. Definirea acestuia ii apartine Hortensiei
Dumitrescu autoarea sapaturilor de la Taulas (DUMITRESCU,1964,1984,1985-1986;LAZAROVICI-DUMITRESCU
1986-1986). Sapaturi au facut aici si M.Macrea si O.Floca in anul
1947,materialele ramanand nepublicate,facandu-se la ele doar referiri
(FLOCA,1968). Am studiat aceste materiale fara insa a avea prea multe date si
observatii pentru a-l putea valorifica separat.
DENUMIREA a fost data de catre H.Dumitrescu intai ca aspectul
Tartaria-Taulas,apoi ca aspect cultural al culturii Turdas (DUMITRESCU 1966)
acceptate apoi de N.Vlassa (1967,1976),I.Paul (1969) si altii (LAZAROVICI,1977).
ORIGINEA. In vremea anilor 1960,originea picturii era cautata ,ca si
pentru complexul Lumea Noua,in cultura Starcevo-Cris prin preluarea ei de catre
Vinca-Turdas. Vlassa o socotea incerta (1976). In spatiul intregii
Transilavanii,cum erau judecate pe atunci lucrurile ,procesul era posibil si
probabil.
Problema este mai compicata
atunci cand se are in vedere momentul cronologic la care sunt judecate
lucrurile. Asocierea lui Vlassa Tartaria-Taulas iese din discutie ,materialele
de la baza stratului II (Iia dupa noi) acre contin o pictura cu culori
intunecate,benzi late nu sunt similare cu ceea ce a fost publicate de la
Taulas,este altceva.
Materialele pictate ca cele ale lui Vlassa (1976) apareau la Lumea Noua
(BERCIU.d,1958),Pestera Devent de la Vadul Crisului
(VLASSA,1976;LAZAROVICI-KALMAR,1982;LAZAROVICI,1990,1985) atat in orizontuiri vechi cat si mai recente.
Materialele publicate de H.Dumitrescu sunt insa altceva si au totatl un alt
stil decat ceea ce avea Vlassa.
Precizam insa ca analogiile cele mai apropiate pentru stilul si maniera
picturii de la Taulas se intalnesc in descoperiri in Ungaria,atribuite fazei
vechi a culturii Tisa sau orizontului numit Szakalhat-Tisa
(TROGMAYER,1962;TITOV,1980).Acestea marcheaza un orizont cronologic contemporan
cu Vinca B2 evoluat si acel B2/C.
Decorul incizat de la Taulas este acelasi cu cel de la Turdas din
orizonturile cu observatii stratigrafice (niv.I si II din sonda I si IV).
Vasele au aceeasi factura ,stil,maniera,tehnologie,forme,culoare si,mai
ales,evolutie.
Originea acestui décor se leaga insa de descoperiri destul de
indepartate in spatiu: in Banatul iugoslav la Vrsac-At;in Ungaria in
descoperiri Szakalhat-Tisa si Tisa;in Crisana in nivelele inferioare de tip Salca-Herpaly
in Transilvania central-nordica,la nord de Mures pana la Somes . N.Vlassa
pentru unele din aceste materiale (VLASSA,1976)
vede o penetratie Turdas-Vinca in zona Cluj-Iclod. Aceasta pare mai
degraba un fenomen marcat de descoperirile de la Cluj,iar elementel “turdasene”
ar putea marca tocmai o penetratie Taulas I sau poate II ,lucrurile sunt inca
de studiat. Un indiciu ar fi
marcat prin formele de vase patrulatere. Caracterul spiralier al picturii se
leaga de fenomenele din Complexul Cluj-Cheile Turzii. Factura buna se apare la
Turdas I si Taulas I ar putea fi cele din nivelele Lumea Noua tarzie,dar mai
ales Iclod I.
RASPANDIREA. Dintre descoperirile care
astazi pot fi atribuite grupului Taulas sunt: Taulas,Limba (Dumbrava),Pianul de
Jos I,Zlasti Gruiul lui Mos,Mintia,Ocna Sibiului-Fata Vacilor,nivelul I,posibil
si Vadu si Halta Covragi,Chitid.
Satiunile Tartaria (niv.Iia),Lumea Noua ,Cluj trebuie atribuite altor fenomene
(vezi Complexul Cluj-Cheile Turzii-Lumea Noua).
STRATIGRAFIA. La Taulas au fost semnalate
doua straturi de cultura : I intre 1,40-1,80 m si un al doilea (II) intre
1,20-0,50 m). Intre cele doua este un strat de steril (DUMITRESCU
1966,1984,1085-1986).La Pianul de Jos apar la baza stratului (Pian I;PAUL
1969),peste care sunt descoperiri de faza AB.
CERAMICA. Evolutia ei faze este dificil
de precizat deoarecedin materialele publicate nu sunt precizari de ordin
statistic sau evolutiv deosebit. Sesizam,in primul rand ,o diversificare a
decorului ceramicii si aceasta nu prin prisma observatiilor de la Taulas ci
prin cele de la Turdas din orizonturi similare.Datele stratigrafice sunt
precizate doar pentru ceramica pictata. Un studiu
analitic,calitativ este necesar.
Pictura de la baza stratului este cu rosu pe fond portocaliu avand
motive mai rare. In nivelul superior sunt mai subtiri si dese. Este foarte
probabil ca aceste motive dese sa nu fie inca Petresti in totalitatea lor.
Pentru aceasta ar trebui ca un specialist in problemele culturii Petresti sa o
faca.Alte motive cu care se picteaza sunt cu rosu pe fond alb,cu rosu pe alb
transparent (DUMITRESCU 1966). Asemenea pictura transparenta apare in unele
descoperiri Petresti (Tureni),dar acolo este bicroma. Pictura transparenta
apare si la Iclod,pe o pasta straina grupului Iclod (inedit). In grupul
Cluj-Cheile Turzii aceasta pictura este cunoscuta.
Decorul incizat este cel mai bogat avand toate trasaturile grupului
Turdas . Aceasta se mentinwe
in fazele timpurii si mijlocii ale culturii Petresti.
Formele cunosc
evolutia fireasca a epocii atat in aria vinciana cat si in grupele
sale.Predomina strachinile,farfuriile tronconice. Un tip deosebit pentru acest
grup sunt paharele (DUMITRESCU,1984).Caracteristicile pentru grupul Turdas si
aspectul Taulas sunt vasele patrulatere ,decorate cu incizii ce apar in zeci de
exemplare ,decorate diferit,orecum si cateva forme tronconice incizate
(DUMITRASCU 1984).Cupa cu picior cunoaste multe variante in functie de forma
piciorului (masiv,gol,scund) sau cupei (semisferic,globular,tronconic).
OBIECTELE au o mare
varietate. Din piatra sunt diferite tipuri de topoare:
dreptunghiular,calapod,ovale,topoare perforate (dumitrescu 1984). Din lut sunt
confectionate fusaiole decorate,”mosorele”,greutati cu perforatii duble:plate
si tronconice (DUMITRESCU,1984).
LEGATURILE SI CRONOLOGIE au fost pe larg precizate intr-un studiu
analitic (DUMITRESCU 1984;1985,1985-1986;LAZAROVICI 1977) Aceasta precizeaza
sincronisme de orizont Vinca B2/C-C1 pentru descoperirile aspectului Taulas,avand
lagaturi stranse cu cele Turdas,Szakalhat-Tisa,Tisa I,Iclod II-III,Petresti
A,Lumea Noua tarzie.
In faza a II-a au fost descoperite materiale Precucuteni I (Zanesti) la
Taulas si Pian (DUMITESCU 1966;PAUL 1969). Posibilul sincronism cu Lumea Noua IIa2
prin descoperirea unor materiale Precucuteni impune unele sincronisme intre
taulas si Lumea Noua (PAUL1981). Cat priveste materialele Bukk din nivel Taulas
II si aspectul lor si faza Bukk nu este inca clara.
ASEZARILE sunt situate pe terasele mijlocii
ale Muresului (Mintia,Taulas si pe vaile si terasele afluentilor sai
(Zlasti,Pian),in locuiri prielnice practicarii agriculturii. In general sunt
asezari deschise ,in locuiri nefortificate natural. In aceste zone sunt
posibile si de presupus fortificatii cu sant si palisada,aparitia lor fiind
legata de miscarile etno-culturale (“socul” Vinca C cu doua etape clare ,unul
timpuriu,cel de-al doilea la nivel Vinca C2 de aspect Kuvin-Plocknic I):cele
care dau nastere acestui grup,fie cele care il inlocuiesc (cultura Petresti).
Asezarile sunt restranse,avand o suprafata intre 4-7 ha.
LOCUINTELE.Datele publicate privitor la locuinte sunt restranse datorita
caracterului limitat al surafetelor cercetate. Locuintele sunt de
suprafata,formate din lemn si lut,fie bordeie (Taulas,nivelul II). Cele din
nivelul inferior nu pot fi precizate datorita imposibilitatii de a sapa.
PLASTICA,desi nu prea bogata,este cunoscuta din decoperirile de la Pianu
de Jos si Taulas I. Paul remarca
foarte bine aspectul realizat al redarii fetei
si ,mai ales, incadrarea cronologica si culturala la nivel Vinca B2/C.
Remarcam identitatea de forme si aceeasi maniera intre piesele de la Taulas si
Turdas I si II. Altarele de lut si mici vascioare cu picioare,unele imitand
vasele zoomorfe au anlogii la Turdas,Petresti si in descoperiri Vinca B2/C.
OCUPATIILE comunitatilor sedentare legate de agricultura (dovezi sunt
dupa locul amplasarii asezarilor,vasele
de provizii,resturi de pleava si cereale in chirpici),cresterea animalelor in
care 86% sunt domestice din care 76% (35,5% indivizi) bovine (bos taurus) a
caror talie variaza,predominand de talie mica si mijlocie,ovicaprine (2%;5,5%
indivizi),suine (sus scrofa doemsticus 4%). Vanatoarea este demonstrata de
resturile faunistice in proportie de 14%,in proportii de pana la 4% la sus
scrofa ferus si cervus elaphus,6% fiind capreolus (11% la indivizi) s.a.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu