Cultura Noua

Cultura Noua.

Pentru fotografii ceramica Noua:  http://imageshack.us/g/210/noua2.jpg/

Pentru explicatii fotografii cititi ultimile pagini!

Noua, cultura din perioada tarzie a epocii bronzului. Notiunea a fost introdusa in literatura de specialitate (initial sub numele de grupul ceramic Noua),de catre I.Nestor,in 1934,avand ca obiectiv eponim,descoperirea facuta de D.Barseanu,in 1901,la Noua (suburbie a orasului Brasov),la care au fost adaugate unele materiale  semnalate la Gambas (jud.Alba),Sanmarghita,com.Sanpaul (jud.Mures),si “Landor”-Nandra,com.Bichis (jud.Mures). Un aport insemnat la cunoasterea culturii Noua,se datoreaza lui K.Horedt,care prin descoperirile din necropola de la Teius (jud.Alba) a facut precizari ample referitoare la grupul Noua-Teius.

 S-au adaugat consideratiile lui M.Petrescu-Dambovita,care a valorificat in principal rezultatele cercetarilor din Moldova si ale depozitelor de bronzuri aferente culturii Noua. Efectuarea unor sapaturi ample in obiectivele Noua,cat si acelea din aria Sabatinovka,au permis lui A.C.Florescu sa formuleze in anii 1960-1965 notiunea de complex Noua-Sabatinovka-Coslogeni ,cu implicatii in declansarea preliminariilor continentale ale marilor migratii egeice. Intre sec.14 (eventual sfarsitul sec. 15) si inceputul sec. 13 i.Hr,pe aproape 2/3 din spatiul carpato-dunarean s-a manifestat fenomenul Noua care a avut ca rezultat definitivarea ethnos-ului tracic in formele sale clasice.Din acest motiv,incepand cu deceniul al saselea al sec.20,studiul culturii Noua si a fenomenului istoric pe care acesta il reprezinta , a implicat o problematica complexa  in conexiunea in primul rand a doua coordonate specifice-evolutia in timp si dispersiunea in spatiu,si care a avut totodata in vedere aspecte ale vietii cotidiene si universului spiritual,precizari asupra aspectului etnic,probleme de ordin social precum si relatiile cu culturile invecinate.Cercetarile din aria de dispersiune  a culturii Noua,in care au fost cuprinse Moldova si Rep.Moldova,zonele subcarpatice ale Ucrainei,Transilvania pana la Carpatii Apuseni cu bazinele Somesului si Muresului,precum si partea rasariteana a Campiei Munteniei si Dobrogei,unde s-a constituit grupul Noua-Coslogeni,au avut un caracter neuniform. Se remarca in primul rand un material bogat si concludent rezultat din cercetarea asezarilor din Moldova si Rep.Moldova: Garbovat,com.Ghidigeni (jud.Galati),”Movila din Sesul Jijiei”-Trusesti(jud.Botosani),”Valea Lupului”-Iasi,”Barboasa”-Oncesti (jud.Bacau),Lichitiseni,com.Vultureni (jud.Bacau) si Ghindesti si Rosieticii Vechi-azi inclus in satul Rosietici,din Raionul Floresti (Rep.Moldova). Urmeaza ca importanta asezarile din Transilvania-Nicoleni si Simonesti,ambele din com.Simonesti (jud.Harghita),Rotbav,com.Feldioara (jud.Brasov) etc.,semnalarea, mai recenta , a grupului Deva-Badeni,prin care se constituie un orizont cultural nou denumit provizoriu Buza-Teiu,si, in sfarsit, asezarile din Campia Munteniei specifice grupului Noua-Coslogeni,indeosebi de la Gradistea Coslogeni din raza com.Dichiseni si de la Ulmu (jud.Calarasi). Aceeasi neuniformitate de investigare caracterizeaza si cercetarea celei de-a doua categorii de obiective-necropolele. Date concludente au oferit sapaturile de la Trusesti-“Tuguieta” (cea mai mare necropola apartinand purtatorilor culturii Noua-126 morminte),Balintesti,com.Beresti-Meria (jud.Galati),Probota (jud.Iasi) si Doina (jud.Neamt) din Moldova,Badragii Vechi,raionul Edinet,din Rep.Moldova si Teius,Cluj-Str.Banatului,Archiud,com.Teaca (jud.Bistrita-Nasaud),Casolt,com.Rosia (jud.Sibiu) si Moresti,com.Ungheni (jud.Mures) din Transilvania. Nu au fost inca cercetate necropolele apartinand grupuluii Noua-Coslogeni. Datele referitoare la cultura Noua scot in evidenta pe de o parte  schimbari de structura survenite la sfarsitul epocii bronzului mijlociu,iar pe de alta parte o uniformizare sub aspectul culturii materiale.. Conform rezultatelor cercetarii a cca. 40 de obiective ,s-a constat ca purtatorii culturii Noua au adoptat un nou tip de asezare,deosebit de acela specific bronzului mijlociu (cetatui fortificate si asezari deschise care graviteaza in jurul lor). Asezarile sunt acum situate ,cu unele exceptii,pe terasele medii si inferioare ale paraurilor si raurilor.Denumite in mod curent cenusare-zolniki ,aceste asezari sunt constituite din grupuri de locuinte de suprafata,situate la distanta variabil (intre 20-40-70 metri)unele de altele. Se caracterizeaza printr-o constructie facuta cu acuratete,fiind semnalate podini din lemn crud,amenajate uneori pe un strat de prundis sau pamant tasat. Desi au un schelet lemnos relativ solid,lipiturile peretilor sunt adesea  subtiri si friabile. In interiorul locuintelor au fost identificate vetre mari,construite pe podina,iar cuptoare de tip test au fost descoperite fie in interiorul locuintelor,fie in spatiul dintre ele (pentru a deservi doua-trei locuinte). In unele cazuri mici gropi lutuite situate in apropierea vetrelor  foloseau pentru pastrarea proviziilor. In general,resturile menajere erau depozitate in imediata vecinatate a locuintelor,ele constituind mici movile de cenusa,carbune,multe oase de animale,fragmente ceramice si arareori unelte. S-au semnalat insa si cazuri cand resturile menajere erau depuse in gropi,sapate de obicei in zona marginala a asezarilor. Foarte rar,mai ales in etapa Noua II,au fost identificate si locuinte de tip bordei si semibordei. Cercetarea unor mari obiective-Garbovat,Trusesti,Candesti,com.Dumbraveni (jud.Vrancea),etc.,au relevat faptul ca asezarile au fost intemeiate pentru a fi locuite un timp relativ indelungat,nefiind vorba de salase sau de locuinte de caracter sezonier. S-au determinat trei-cinci niveluri de locuire,continand un material ale carui caracteristici au permis stabilirea a doua etape principale:

-etapa Noua I,de constituire a culturii

-etapa Noua II,corespunzatoare formelor sale clasice.

Au fost identificate si bine precizate stratigrafic si resturile unor asezari cu locuinte de suprafata fara podini din lut crud,avand ca inventar un material arheologic care permite sesizarea unei ultime etape,denumita provizoriu Noua III. Acest nou tip de asezare,care nu se mai caracterizeaza prin grupuri de locuinte (cenusare-zolniki) ,a fost semnalat in Moldova,fapt care  permite sa se acrediteze ipoteza potrivit careia,in unele zone ale ariei sale,cultura Noua a supravietuit o scurta perioada de timp,corespunzatoare constituirii in cea mai mare parte a spatiului carpato-dunarean a formelor specifice Hallstattului timpuriu. Noul tip de asezare a fost adoptat datorita schimbarilor survenite in structura economica,bazata acum pe o pondere sporita a cresterii cornutelor mari,fara a fi neglijat pastoritul propriu-zis (cresterea cornutelor mici). Resturile osteologice descoperite in complexele de locuire si in gropi atesta noua orientare in cadrul ocupatiilor de baza. In aceeasi ordine de idei,prezenta in asezari a rasnitelor,a boabelor de grau si mei,precum si a unei cantitati apreciabile de pleava,demonstreaza ca a doua ramura a economiei,agricultura,nu a fost practicata intamplator,ci doar a avut o pondere secundara. Noua orientare sesizata in structura economica permite sa se intrezareasca aparitia de noi forme de proprietate asupra unor bunuri. Faptul ca intre grupurile de locuinte exista un spatiu variabil,arata ca in cea mai mare parte a acestora(bunurile constand din cornute mari si mici)apartineau grupurilor de familii. Ultima observatie scoate in evidenta ca relatiile sociale,care se bazau in cadrul culturilor bronzului mijlociu pe aportul adus de fiecare individ la obtinerea celor necesare traiului,incep sa se fundamenteze acum pe relatiile de grup. Este atestata confectionarea pe loc a diferitelor categorii de unelte,arme si podoabe. Astfel osul si cornul au constituit principalele materii prime pentru o gama variata de piese:brazdare-folosite pentru un aratru primitiv,sapaligi,seceri de tip tupik,dalti cutite,omoplati crestati,razuitoare,strapungatoare,impunsatoare,cutite denticulate,manere,ace,butoni si alte piese cu o functionalitate limitata. Uneletele din piatra sunt mai putine,fiind sesizate totusi topoare-ciocan,cutite curbe,frecatoare si polizoare……………

……………………………

Ceramica are un rol insemnat pentru cunoasterea etapelor de evolutie a acestei culturi. S-a constatat ca in nivelurile de locuire apartinand etapei Noua I au fost eliminate majoritatea prototipurilor ceramice specifice culturilor bronzului mijlociu,Monteoru,Wietenberg,Tei sau Komarow,adica ale purtatorilor  care au contribuit la cristalizarea grupului Noua,dar s-au pastrat cu precadere anumite forme de cesti si borcane si mai putin de strachini si cani,ale caror trasaturi vor deveni unitare abia la inceputul etapei Noua II. A fost, de asemenea,eliminata gama variata a motivelor decorative specifice culturilor bronzului mijlociu,dar s-au mentinut anumite ornamente realizate intr-o maniera care subliniaza noile preferinte ale purtatorilor culturii Noua.

Ceramica etapei Noua I a pastrat diferentiat forme si motive decorative de sorginte Monteoru,Wietenberg,Komarow sau Tei. Vor fi astfel prezente in Moldova elemente de traditie Monteoru,in Transilvania cele Wietenberg,iar in Campia Romana si in zona subcarpatica a Ucrainei cele de traditie Tei sau Komarow. La sfarsitul etapei Noua I acestea au fost eliminate,luandu-le locul forme proprii culturii Noua.,aparute inca din prima etapa dar care dau acum o nota specifica inventarului ceramic:cesti cu una sau doua torti prevazute cu creasta sau buton,vase-sac,strachini,etc. Se vor constitui si motive decorative caracteristice,cum sunt benzile incizate,canelurile orizontale etc.,dar in general ceramica este putin ornamentata. Datele obtinute,mai ales prin cercetarea asezarilor,scot in evidenta ca déjà la inceput (etapa Noua I) are loc un proces de uniformizare culturala,prin adoptarea aceluiasi mod de viata,prelucrarea simultana a  acelorasi categorii de unelte si prin constituirea unui repertoriu de forme ceramice unitar din punct de vedere tipologic si al motivelor decorative. Pe de alta parte,constituirea unei culturi unitare pe un teritoriu vast ce dapaseste cu mult compartimentarea zonala,riguroasa,specifica bronzului mijlociu,reflecta si un proces de sudare etnica,determinat de cauze mult mai profunde. Necropolele apartinand culturii Noua au un caracter tribal si sunt situate in relativa apropiere de asezari. Pe intreaga arie de raspandire a culturii ele contin morminte plane,fiind sesizate si unele exceptii,la Casolt (morminte in tumuli) si la Moresti (in cutie de piatra). Ritul predominant era inhumatia in gropi simple,in pozitie chircita,pe stanga sau pe dreapta,cu capul la N-V sau N-E. Atat in etapa Noua I cat si in etapa Noua II s-a folosit si incineratia intr-un procent de 3%,resturile cinerare fiind depuse  in vase (de obicei cesti sau borcane) si incidental in gropi mici,fara inventar. Inventarul morminetlor cuprinde de regula cesti prevazute cu torti cu creasta sau buton,borcane (rar),strachini si boluri….. Inventarul ceramic semnalat in mormintele apartinand etapei Noua I pastreaza,ca si in asezari,elemente specifice bronzului mijlociu (Band si Cipau,com.Iernut,jud.Mures,Probota,etc.)…..

Daca cele de mai sus subliniaza trasaturile generale ele culturii Noua,se impun unele precizari referitoare la cauzele care au determinat procesul de uniformizare culturala si de sudare etnica a grupurilor de populatie care existau la sfarsitul bronzului mijlociu in aria ce va deveni propie purtatorilor culturii Noua. De asemenea este necesar sa se scoata in evidenta unele elemente cu totul straine specificului carpato-dunarean si care sunt pregnant prezente in principalele categorii de inventar din cuprinsul asezarilor Noua. La sfarsitul bronzului mijlociu,intregul edificiu etno-cultural dintre Dunarea superioara si stepele Volgai,pe de o parte ,si bazinul Vistulei superioare si zonele sud balcanice,pe de alta parte,a fost supus unor adanci prefaceri. Elementele dinamizante ale acestor perturbari ce constituie preliminariile continentale ale marilor migratii egeice,sunt determinate de doua curente diametral opuse,unul est european de factura Srubno-Hvalinsk,si celalalt central european,ilustrat prin mormintele tumulare –Hugelgraber. Evoluand convergent de la E spre V si de la  V spre E ele se confrunta in zonele carpato-dunarene. Daca elementele Hugelgraber nu au atins decat in mica masura aria vestica a teritoriului unde se va constitui cultura Noua (respectiv Transilvania),fiind ilustrate prin unele forme ceramice caracteristice (asa cum a observat K.Horedt cu peste trei decenii in urma),curentul de factura Srubno-Hvalinsk a avut implicatii deosebite,care au determinat modificari atat in structura economica cat si in repartitia teritoriala a asezarilor. Elementele rasaritene s-au facut resimtite inca de la sfarsitul bronzului mijlociu. Astfel,in inventarul asezarilor Monteoru tarzii (fazele IIa si mai ales IIb) s-au semnalat unele forme ceramice si motive decorative nespecifice acestei culturi,precum si  unele tipuri de unelte si arme de os de certa factura Srubno-Hvalinsk.  La acestea se adauga faptul ca grupuri mici de populatie ,in caile lor spre sud,au incercat sa se stabileasca in afara ariilor Monteoru sau Tei,in regiuni similare zonei lor de origine. Fenomenul a dus la o stare de instabilitate,care a determinat adoptarea de catre purtatorii din etapele finale ale culturilor bronzului mijlociu a unui alt mod de viata,concretizat prin schimbari in economie,acordandu-se o pondere mai mare cresterii cornutelor mari,prin schimbarea tipului de asezare si prin adoptarea unor categorii de unelte  si arme din os si bronz vehiculate de grupul de populatie de tipul Srubno-Hvalisk. Acest curent dinamizant est european a fost profund si ireversibil,ceea ce este dovedit de faptul ca atat in zonele carpato-dunarene cat si in cele de stepa si subcarpatice ale Ucrainei se creaza inca de la sfarsitul bronzului mijlociu premizele aparitiei unui complex cultural unitar numit Noua-Sabatinovka-Coslogeni ,avand fireste componente entice diferite. Elementele de factura Srubno-Hvalinsk sunt ilustrate inca de la inceputul etapei Noua I prin tipuri de unelte si arme de os (omoplati crestati,seceri-tupik,varfuri de sageata cu capul conic,etc.),prin tipuri de obiecte din bronz (celturi,dalti,pumnale,etc.) nespecifice centrelor metalurgice carpato-dunarene si prin prezenta in unele depozite,alaturi de piesele traditionale,a unor tipuri rasaritene (Baleni,jud.Galati si Ulmi-Liteni,com.Belcesti,jud.Iasi)sau chiar de certa factura rasariteana  (Radeni,com.Trifesti,jud.Iasi). Analiza trasaturilor esentiale ale culturii Noua demonstreaza ca grupurile mici de populatie alogena au fost asimilate si ca devenise necesara eliminarea compartimentarii teritorial-tribale  specifice bronzului mijlociu prin adopatrea unui nou mod de viata si a altor forme de relatii sociale ,care pot fi sesizate pe intreaga arie a noii culturi,si care au avut la baza in primul rand aportul culturii Monteoru,Tei,Wietenberg sau Komarow. Astfel,cultura Noua reprezinta atat o manifestare in plan structural in ceea ce priveste cultura materiala,cat si procesul de definitivare a ethnos-ului tracic.
      Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi Romanesti,vol M-Q,pag.199-203,coordonator stiintific Constantin Preda,Ed.Enciclopedica,Bucuresti,2000

Transilvania-Epoca bronzului tarziu - Cultura Noua  http://www.crestinortodox.ro

Inceputul epocii bronzului tarziu a fost marcat de o schimbare majora: ca urmare a extinderii spre vest a complexului cultural Sabatinovka-Coslogeni-Noua, a carui arie cuprindea teritoriile cuprinse intre Marea Azov, Dunarea de Jos si Muntii Apuseni, sud-estul Transilvaniei a fost din nou inglobat in aria culturala Carpato-Niproviana. La geneza culturii Noua au luat parte si populatiile autohtone: purtatorii culturilor Monteoru si Komarov din Moldova, precum si grupurile culturii ceramicii cu multe braie din stepele din nordul Marii Negre. Elementul estic care a contribuit la geneza culturii Noua, in literatura de specialitate, de cele mai multe ori, este atribuit unor populatii iranice (stramosii cimerienilor, scitilor, sarmatilor si altele) care, in mileniile II si I i. Hr. au dominat stepele Ponto-Caspice. Se presupune ca sinteza produsa in Bazinul Carpato-Dunarean intre iranici si populatia autohtona prototracica sau tracica a dus la formarea unor comunitati traco-iranice sau traco-cimeriene. Aparitia culturii Noua, in toata aria sa de raspandire, a fost marcata de schimbari importante. In domeniul metalurgiei se inregistreaza progrese remarcabile: pe scara larga, pentru obtinerea bronzului de calitate, se foloseste cositorul; tiparele de lut sunt definitiv inlocuite de cele de piatra, din doua sau mai multe valve, ceea ce a permis turnarea obiectelor in serie; ca urmare, a crescut gradul de standardizare a tipurilor de obiecte turnate in ateliere, acestea deservind teritorii din ce in ce mai mari; simtitor creste numarul obiectelor de traditie rasariteana, apar si se raspandesc tipuri noi de obiecte, printre care celtul - topor sau, mai rar dalta, cu corpul gol. Se amplifica practica depunerii obiectelor de bronz. Printre depozitele de bronzuri descoperite in sud-estul Transilvaniei le mentionam pe cele de la Arcus, Turia (jud. Covasna), precum si cel de la Miercurea-Ciuc (jud. Harghita). Printre numeroasele obiecte de bronz gasite in depozite, cele mai frecvente sunt celturile, varfurile de lance si secerile, iar in asezari, de obicei piese mici: ace, sule si carlige de pescuit.

Se produc schimbari semnificative in domeniul olaritului: formele ceramice devin mai simple, iar decorul este mai saracacios. In sud-estul Transilvaniei, spre deosebire de teritoriile extracarpatice, se intalnesc uneori vase ceramice care imbina trasaturile specifice culturii Noua in Moldova si Wietenberg in Transilvania.

Progrese remarcabile se produc in domeniul prelucrarii osului. Creste vertiginos numarul obiectelor de os si apare o serie de tipuri absolut noi: omoplatul crestat, varfuri de sageata cu patru aripioare si multe altele. Densitatea siturilor culturii Noua in sud-estul Transilvaniei era mult mai mica decat in Moldova. Pe teritoriul celor doua judete, in prezent, sunt cunoscute doar cca. 33 situri arheologice atribuite acestei culturi. Pana in prezent, in cadrul culturii Noua nu au fost atestate asezari fortificate. Cele mai concludente descoperiri s-au facut la Jigodin si Nicoleni - jud. Harghita, la Bradut si Zoltan - jud. Covasna. La Zoltan a fost partial cercetata o asezare care, in prezent, reprezinta cel mai amplu cercetat sit al culturii Noua din Transilvania. Desi sapaturile s-au efectuat pe suprafete mari (cca. 1.200 mp.), nu s-au descoperit urme de locuinte. In schimb, au fost descoperite 50 de gropi menajere, iar la marginea sudica a asezarii a fost cercetat un "cenusar", constand din depuneri si arderi succesive pe acelasi loc a unor cantitati mari de resturi paioase si lemn, in amestec cu numeroase fragmente ceramice, oase de animale, unelte, arme si podoabe de piatra, os si, mai rar, de bronz. Daca in cuprinsul asezarii stratul de cultura este foarte subtire si sarac in materiale arheologice, grosimea depunerilor in cuprinsul "cenusarului" depaseste 3 m. Una dintre interpretarile plauzibilele ale "cenusarului" de la Zoltan o poate reprezenta aceea conform careia acesta s-a format in urma depunerii si arderii periodice a unor deseuri, procedeu care avea, probabil, atat rationamente practice - de igienizare -, cat si rituale, legate de forta purificatoare a focului.

Comunitatile culturii Noua, inclusiv cea de la Zoltan, apar ca o populatie specializata eminamente in cresterea animalelor. Analiza a cca. 9.000 de fragmente de oase de animale de la Zoltan a demonstrat ca aceasta preocupare reprezenta principala sursa de proteine pentru locuitorii asezarii. Animalele domestice reprezentau cca. 90% din animale sacrificate in cadrul asezarii. Sunt reprezentate cele sase specii de animale domestice: vita, oaie, capra, porc, caine si cal. Printre speciile domestice, se detaseaza usor bovinele, cu o rata de cca. 30%. Urmatoarele se plaseaza ovicaprinele si porcinele, fiecare cu cate cca. 27%, urmate de cal (cca. 6 %) si caine (cca. 1%). Bovinele si caii erau folositi in principal pentru obtinerea alimentelor (lapte, carne), dar, asa cum arata analizele, si ca animale de tractiune si calarit.

Vanatoarea a jucat un rol neinsemnat. Dintre mamiferele salbatice, cerbul este elementul dominant. S-au mai identificat, in cantitati mici, castorul, lupul, iepure, pasari. Cultura Noua este renumita si pentru o industrie bogata a osului. Astfel, la Zoltan, cel mai mare numar de obiecte prelucrate (unelte, arme si podoabe) sunt cele din os: sageti, omoplati crestati, strapungatoare, ace, numeroase unelte lucrate din coaste de animale. Cercetarea urmelor de lucru pe aceste piese arata ca majoritatea au folosite pentru prelucrarea pieilor.

Pe de alta parte, in asezari se gasesc rasnite de piatra, sapaligi de corn si altele, care indica si preocupari pentru cultivarea plantelor si prelucrarea produselor vegetale. Ritul si ritualurile funerare ale culturii Noua in sud-estul Transilvaniei sunt ilustrate printr-o necropola plana de la Jigodin (astazi cartier al municipiului Miercurea-Ciuc). Defunctii, culcati in pozitie chircita pe o parte, au fost depusi in gropi simple sau - intr-un singur caz - intr-o cutie din lespezi de piatra.

Printre urmele practicilor rituale se remarca depuneri de vase intregi in mantaua si in zona adiacenta a unui tumul mai vechi de la Bradut (jud. Covasna), precum si depunerea ramasitelor unui copil intr-o groapa menajera in cadrul asezarii de la Zoltan (jud. Covasna). Aceleiasi categorii de descoperiri ii pot fi adaugate si "cenusarele", ale caror frecventa in Transilvania este mult mai mica decat in teritoriile aflate la est de Carpati. Pe la mijlocul sec. XII i. Hr., practic, tot spatiul Carpato- Dunarean a fost ocupat de purtatorii culturii Hallstatt-ului tracic, care se extindea din zona Dunarii Mijlocii pana la Nistru si mai departe spre est. O parte din comunitatile culturii Noua au fost asimilate de noii veniti, iar altele s-au retras spre rasarit, dincolo de Nistru.

Explicatii foto:

Noua 2    http://img210.imageshack.us/img210/7084/noua2.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 00681BBD-1588-43DF-A064-1EC0AFECBE6B

Format: 83 mm   Gtoartă: 7 mm   image/jpeg

Source: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni - SFÂNTU GHEORGHE |

Provenance: Olteni

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Perioada târzie a epocii bronzului   sec. XV - XII a.Chr.   1500

Subject: Ceaşcă cu 2 toarte supraînălţate |   Ceaşcă |   Toarte supraînălţate |   Romania |  

Description: Ceaşca a fost lucrată din pastă semifină, are corp sferic, gât relativ înalt şi buza uşor evazată. Este prevăzută cu 2 toarte în bandă supraînălţate prinse de buză şi de partea cea mai largă a corpului. Ambele feţe ale ceştii sunt bine netezite. În urma arderii neuniforme sau secundare (?), pe cea mai mare parte are culoare cărămiziu închisă, în timp ce una din toarte este de culoare roşiatică.

Noua 3    http://img708.imageshack.us/img708/5766/noua3.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 9A22B8C4-6E68-4A82-B8B3-015EAD930504

Format: 83 mm   Gtoartă: 7 mm   image/jpeg

Source: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni - SFÂNTU GHEORGHE |

Provenance: Olteni

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Perioada târzie a epocii bronzului   sec. XV - XII a.Chr.   1500

Subject: Ceaşcă cu 2 toarte supraînălţate |   Ceaşcă |   Toarte supraînălţate |   Romania |

Description: Ceaşca a fost lucrată din pastă semifină, are corp sferic, gât relativ înalt şi buza uşor evazată. Este prevăzută cu 2 toarte în bandă supraînălţate prinse de buză şi de partea cea mai largă a corpului. Ambele feţe ale ceştii sunt bine netezite. În urma arderii neuniforme sau secundare (?), pe cea mai mare parte are culoare cărămiziu închisă, în timp ce pe toarte are pete de culoare roşiatică.

Noua 4      http://img404.imageshack.us/img404/2500/noua4.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Complexul Muzeal Bucovina - SUCEAVA [Resource]

Identifier: C/202   guid DCDF0FD1-012E-4F25-B329-24EA86C3E099 [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametru: 165   diametrul gurii: 124   înălţime: 142

Source: CIMEC |

Creator:

Noua

Date: Epoca bronzului [Production]

Geographic coverage: Botoşana [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Arheologie |

Description: Arh, Bucovina
Ceaşcă de tipul cu două torţi supraînălţate de tipul cu creastă; pastă brun-cărămizie; pe gât este decorată cu două linii incizate, paralele, sub acestea, pe umărul vasului, sunt dispuse grupe a câte două linii incizate, aşezate în unghi; fundul este drept.
Repository/Location: Complexul Muzeal Bucovina - SUCEAVA expoziţia permanentă

Noua 5    http://img833.imageshack.us/img833/6076/noua5.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Muzeul Municipal de Istorie - ONEŞTI [Resource]

Identifier: 1659   guid 408BE2D1-18FB-478F-BFE0-F0A375BAEF3B [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametrul bazei: 50 mm   diametrul gurii: 165 mm   diametrul maxim: 240 mm   înălţime: 220 mm

Source: CIMEC |

Creator:

Noua

Contributor: Buzdugan Constantin [Excavation]

Date: 1963-08-01 [Excavation]   Epoca bronzului [Production]

Geographic coverage: la 1,5 km E de localitate [Place] [Excavation]
CĂBEŞTI [Place] [Excavation]
BACĂU [Place] [Excavation]
M. 1 [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Are gura largă, buza dreaptă, gât scund, profil alungit, baza plată, fiind prevăzut cu două toarte din bandă lată, ovală în secţiune, dispuse la 3,5 cm sub buză. Pe corp decor din incizii fine, dispuse circular.
Repository/Location: Muzeul Municipal de Istorie - ONEŞTI Expoziţia de bază, Sala II, vitrina 9

Noua 6    http://img341.imageshack.us/img341/5935/noua6.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Muzeul Municipal de Istorie - ONEŞTI [Resource]

Identifier: 1219   guid ADB1C818-28A7-4BE8-8E91-92245E5EF7CC [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametrul bazei: 40 mm   diametrul gurii: 65 mm   diametrul maxim: 70 mm   înălţime: 50 mm

Source: CIMEC |

Creator:

Noua

Contributor: Buzdugan Constantin [Excavation]

Date: 1963-08-01 [Excavation]   Epoca bronzului [Production]

Geographic coverage: la 1,5 km E de localitate [Place] [Excavation]
CĂBEŞTI [Place] [Excavation]
BACĂU [Place] [Excavation]
M. 9 [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Gura largă, arcuită, buza dreaptă, gât scund, corp globular şi baza rotunjită, prevăzută cu toarte din bandă lată cu şa, trase din buza vasului şi supraînălţate. Pe gât decor din incizii dispude circular. Repository/Location: Muzeul Municipal de Istorie - ONEŞTI Expoziţia de bază, Sala II, vitrina 6

Noua 7    http://img836.imageshack.us/img836/5747/noua7.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Complexul Muzeal Bucovina - SUCEAVA [Resource]

Identifier: C/97   guid 106E96AB-A45E-4173-A844-3C56858F8A95 [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametru: 100   înălţime: 105

Source: CIMEC |

Creator:

Noua

Date: Epoca bronzului [Production]

Geographic coverage: Botoşana [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Arheologie |

Description: Arh, Bucovina
Ceaşcă de tipul cu două torţi supraînălţate, lucrată din pastă negricioasă, ardere reducătoare, torţile sunt de tipul "cu creastă".
Repository/Location: Complexul Muzeal Bucovina - SUCEAVA expoziţie permanentă

Noua 8     http://img822.imageshack.us/img822/3694/noua8.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 45D60055-BFA4-4947-8023-AAEDA938244E

Format: 14,9 cm   Lut   image/jpeg   modelare cu mâna

Source: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD |

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Epoca bronzului   Sec. XIV   -1300

Subject: Vas |   Ceramică |   Romania |   

Description: Vas cu profilul în"S" din pastă semifină, cenuşie; lucrată cu mâna; lustruită superficial, prevazută cu două apucători mici

Noua 9   http://img600.imageshack.us/img600/2677/noua9.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 5CECC60A-2816-4E4C-ABD0-505AA6F80B2A

Format: 10,9 cm   Lut fin   image/jpeg   modelare cu mâna

Source: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD |

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Epoca bronzului

Subject: Ceaşcă |   Ceramică |   Romania |  

Dscription: Ceaşcă cu torţi supraînălţate, din lut fin, culoarea cenuşie-brună; lucrată cu mâna, decor cu incizii

Noua 10  http://img7.imageshack.us/img7/1999/noua10.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 2F4B238D-6568-4892-971D-8F6FFB1473FA

Format: 10,1 cm   Lut   image/jpeg   modelare cu mâna

Source: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD |

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Trestiana   Noua

Date: Epoca bronzului   -1300

Subject: Vas |   Ceramică |   Romania |   |

Description: Vas din pastă fină, cenuşie-brună; lucrat cu mâna; incizii pe capac şi oblice (turnând profilul bitronconic) pe corp

Noua 11   http://img840.imageshack.us/img840/5048/noua11.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD [Resource]

Identifier: A/2463   guid 79412BE7-6381-43FB-B6A3-41B397012095 [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   înălţime: 117 mm

Source: CIMEC |

Creator:

Noua

Date: Epoca bronzului [Production]

Geographic coverage: Bădeana [Place] [Excavation]
VASLUI [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Ceaşcă cu torţi supraînǎlţate, din lut fin, modelatã cu mâna. Repository/Location: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD

Noua 12   http://img528.imageshack.us/img528/1378/noua12.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 14524CC1-2120-4AC9-8C67-C9712CB48510

Format: 5 cm   Lut   image/jpeg   modelare cu mâna

Source: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD |

Provenance: Pogoneşti

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Epoca bronzului

Subject: Ceaşcă |   Ceramică |   Romania |   |

Description: Ceaşcă lucrată din lut fin; culoarea cenuşie, lucrată cu mâna, toartâ supraînălţată

Noua 13   http://img804.imageshack.us/img804/78/noua13.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 1747C903-A413-4248-A972-D59898FC3901

Format: 8,5 cm   Lut   image/jpeg   modelare cu mâna

Source: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD |

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Epoca bronzului   Sec. XVI - XII   -1300

Subject: Ceaşcă |   Ceramică |   Romania

Description: Ceaşcă cu torţi supraînălţate, din lut, culoare cenuşie; lucrată cu mâna

Noua 14   http://img3.imageshack.us/img3/9673/noua14.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 194C04B4-7041-4466-987A-AB6CC14A8415

Format: 12 cm   Lut   image/jpeg   modelare cu mâna

Source: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD |

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Epoca bronzului   -1300

Subject: Ceaşcă cu torţi |   Ceramicâ |   Romania |  

Description: Ceaşcă cu torţi supraînălţate, din lut fin, culoare cenuşie; lucrată cu mâna, lustruită superficial

Noua 15  http://img811.imageshack.us/img811/5328/noua15.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: A5DF067F-E962-4AE0-8082-A4300E221982

Format: 11,9 cm   Lut   image/jpeg   modelare cu mâna

Source: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD |

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Epoca bronzului

Subject: Vas |   Ceramică |   Romania |  

Description: Vas cu profilul"S" din pastă semifină, culoarea cenuşie; lucrat cu mâna, lustruit

Noua 16    http://img825.imageshack.us/img825/1228/noua16.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: BC82162F-FB66-4564-9685-4759F4285305

Format: 9,2 cm   Lut   image/jpeg   modelată cu mâna

Source: Muzeul "Vasile Pârvan" - BÂRLAD |

Provenance: Coroi

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Noua

Date: Epoca bronzului   Sec. XIV - XII   -1300

Subject: Ceaşcă |   Ceaşcă cu două torţi |   Ceramică |   Romania |

Description: Ceaşcă cu două torţi supraînălţate, din lut, culoare cenuşie, lucrată cu mâna

Noua 17   http://img12.imageshack.us/img12/5663/noua17.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Muzeul Municipal de Istorie - ONEŞTI [Resource]

Identifier: 1233   guid 8B59C1C4-822A-43AB-BD01-EFD685E8299A [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametrul bazei: 70 mm   diametrul gurii: 75 mm   diametrul maxim: 85 mm   înălţime: 70 mm

Source: CIMEC |

Pixidă

Creator:

Noua

Contributor: Buzdugan Constantin [Excavation]

Date: 1963-08-01 [Excavation]   Epoca bronzului [Production]

Geographic coverage: la 1,5 km E de localitate [Place] [Excavation]
CĂBEŞTI [Place] [Excavation]
BACĂU [Place] [Excavation]
M. 8 [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Gura piesei este largă, gâtul scund, profilul aproape drept, baza circulară. Este prevăzut cu două apucători de formă triunghiulară, perforate vertical. Pe corp decorul constă din caneluri dispuse vertical.
Repository/Location: Muzeul Municipal de Istorie - ONEŞTI Expoziţia de bază, Sala II, vitrina 6
Imaginile sunt preluate de pe  http://www.europeana.eu/

Ceramica Noua,etapa I   http://img717.imageshack.us/img717/5387/nouaetapai.jpg

Ceramica Noua,etapa II  http://img607.imageshack.us/img607/183/nouaetapaii.jpg
Pentru etapele ceramicii Noua,s-a scanat pag.201 din  Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi Romanesti,vol M-Q,coordonator stiintific Constantin Preda,Ed.Enciclopedica,Bucuresti,2000