Cultura Vinca in Romania

Extrase din “Cultura Vinca in Romania(Origine,evolutie,legaturi,sinteze)”,Timisoara 1991. Volum ingrijit de : Dr.Ghe.Lazarovici,  Florin Drasovean

Redactarea fiselor a fost realizata de :

Florin Drasovean

Zoia Kalmar-Maxim

Dr.Ghe.Lazarovici

Sabin Adrian Luca

Dr.Marin Nica

Timisoara 1991

Chalcoliticul Balcano-Anatolian

de Ghe.Lazarovici si M.Nica

Chalcoliticul balcano-anatolian:

http://img5.imageshack.us/img5/7893/9srp.jpg

P1:Grupele neoliticului mijlociu din centrul si restul Romaniei

 http://img827.imageshack.us/img827/1554/9u96.jpg

          Evolutia culturii Starcevo-Cris in Balcani,in ultima sa perioada,este puternic afectata de “chalcoliticul-balcano-anatolian”.Acest fenomen se impune pentru a explica o serie de fenomenecare se petrec in Balcani si au efecte pe spatii intinse din Europa centrala si din bazinul estic al Marii Mediterane. La un studiu mai amanuntit s-ar putea ca efectul sa fie si spre zonele centrale ale Mediteranei (Italia si coastele Adriaticei).

           In Asia Mica (fosta Anatolie…),cel putin pe coastele nord-vestice,si chiar in zonele centrale (Podisul si Campia Conyei,in zonele Hagilar-Catal Huyuk)se constata tot mai mult existenta unor evolutii paralele care nu pot fi rupte de fenomenele din Balcani fiind dezvoltari paralele,cu legaturi reciproce,dificil insa de precizat exact,din lipsa unor conlucrari comune.

     ……Dorim sa punctam cateva evolutii paralele,in conexiune,cu legaturi stranse,ce nu pot fi intelese decat impreuna,fara a se putea preciza ,deocamdata,prioritatile,legaturile,influentele.Aceste conexiuni ,influente pot fi sesizate din Anatolia pana in regiunea carpato-dunareana.

           In timp fenomenul poate fi sesizat in a treia parte a evolutiei neoliticului timpuriu in toate civilizatiile si grupele din Balcani pana in unele zone din Europa centrala. Acest fenomen nu numai ca este sesizat dar joaca un rol in difuziunea ,extinderea si generalizarea fenomenului de neolitizare.

            Pentru regiunea carpato-dunareana sunt doua fenomene care marcheaza influente sudice,fiind rezultatul unui fenomen atat de migratie cat si de difuziune:unul este ceramica policroma,celalalt e Vinca A.Deosebirea dintre ele este determinata de predominarea unor atribute care le definesc.Asemanarea este data de prezenta unor elemente comune.Efectul celor doua duce la nasterea unor evolutii,comune pentru o perioada de timp,dupa care incep sa se nasca noi grupe sau civilizatii,noi separari.

            Intrucat multe din civilizatiile sau culturile care se nasc incep inca din neoliticul timpuriu iar evolutia  lor atinge sau contribuie la civilizatiile eneolitice folosim termenul de neolitic dezvoltat pentru definirea lor.

            In spatiul balcanic sau carpato-dunarean (vezi:    )sunt zone geografice izolate sau intens circulate,ceea ce determina evolutii sau dezvoltari proprii,in unele etape sau faze cu culturi mari sau grupe cu evolutii mai scurte ,nu este incorecta nici folosirea termenului de neolitic mijlociu si tarziu.Pentru uniformitate am folosit curent termenii de :

-faza timpurie (marcata cu I urmat de etape marcate cu majuscule) pentru perioada in care se mai pastreaza elemente sau contactul cu neoliticul timpuriu (in special complexul Starcevo-Cris mai corect ar fi acel FNT la Nandris);

-faza mijlocie (marcata cu II urmat de etape marcate cu majuscule),definit in unele locuri cu culturi ale neoliticului mijlociu;

-faza tarzie (marcata cu III urmat de etape marcate cu majuscule),nascute dupa socul Vinca C (Vinca Plocnik) si fenomenele inrudite in aria de est al Balcanilor,cu unele culturi apartinand neoliticului tarziu. In multe din culturile acestei etape se naste eneoliticul si metalurgia aramei………………………………..

…………………………………..

     Policromia.

    Sapaturile de la Carcea au reliefat cel mai clar momentul, orizontul, caracteristicile, etapele,datarea , stratigrafia comparata,atributele,evolutia.

     Pe baza acestora ,a descoperirilor din sud-estul Transilvaniei (Ocna Sibiului si Let) si din Moldova (Trestiana,Lunca Valea Lupului) se pot preciza trei orizonturi clare ,doua in dezvoltare (bicromia , policromia) si unul in decadere .Toate trei au contributii la incheierea evolutiei neoliticului timpuriu si la nasterea civilizatiilor din neoliticul dezvoltat. Fiecare din acestea sau toate contribuie la transmiterea atributelor civilizatiilor ulterioare…………………………………………………………..

…………………………………..

      VINCA

    Fenomenul vician si sinteza sa sunt mai bine studiate ,dpdv statistic,prin sapaturile de la Gornea si datele de acolo………………

    Orizonturile  cele mai timpurii si sincronismele intre Vinca A1 Starcevo-Cris incep in regiunea dunareana in faza Starcevo-Cris III B,odata cu orizonturile Spiraloid A. Un studiu recent asupra fenomenelor din Serbia,Macedonia,Tracia (LAZAROVICI 1989-Toubuchin,Resita) arata neindoielnic ca cele mai vechi materiale care se pot sincroniza cu ceea ce este definit in zona dunareana drept Vinca A1 –deocamdata clar cu multe situatii la Gornea si Liubcova (LUCA 1895;1989)-dar sesizat si prin importuri reciproce la acest orizont sau mai tarziu.

     In aria culturii Vinca au fost sesizate materiale pictate policrom,destul de putine si slab cercetate fara a se putea preciza natura lor….

     In rezumat ,paralelizarile noastre intre Vinca A1 si Dimini-Tsangli,Servia si altele,au fost mai recent impartasite si de alte personalitati in urma sapaturilor de la Larissa. Pe baza descoperirilor de la Gornea si a unor rezulltate preliminare de la Liubovca (sapaturile recente ale lui S.Luca),a studierii materialelor Starcevo-Cris din Serbia si Macedonia ,paralelizam fenomenul vincian timpuriu cu grupuri si faze din sud dupa cum urmeaza:

Vinca A1 cu:Starcevo-Cris IIIB,incepand cu faza a II-a grupului Velusina-Porodin cu trecerea de la Anzabegovo Ic la II si parte din II,Vrsnik II,Pugbajir I(7);cu Dimini-Tsangli,Paradimi (7);Ilipinar X.

Vinca A2 cu:Starcevo-Cris IVA;Anzabegovo stratul 13-8; Rugbajir I;Servia II;Larissa;Paradimi 17;Salhane,Ilipinar XI,

Vinca A2/A3 cu: Starecevo-Cris IVB,Rugbajir (S XI,strat 12); acel “Starcevo IV” si la Rugbajir  (S XII,strat 10),Paradimi,Ilipinar VIII,

Vinca A3 cu: Starcevo-Cris IV B,Rugbajir (S XI,strat 6-3),Paradimi,Photolivos I,,

Vinca A3/B1 cu Anzabegovo (strat 7-4).

       Pe baza sapaturilor si studierii unor materiale din nordul Banatului si a studierii unor materiale din nord-vestul Romaniei,a unor materiale din zona Clujului si a noilor publicatii din Ungaria sincronizam:

Vinca A1 cu: Starcevo-Cris IIIB (Zauan I),Spiraloid A,Let I,

Vinca A2 cu: Starcevo-Cris IVA (Zauan II),Spiraloid B,Bicske Gologonias,Szatmar I,Let II,LBK Transdanubia,”Protovinca”,Alfold (7),Let III,LBK Transdanubia,

Vinca A3 cu:Starcevo-Cris IV B,cultura Banatului IA,Alfold,Szatmar II,Piscolt I,Cluj-Cheile Turzii-Lumea Noua I,cu statiunile Kotelek-Huszarsarok Gr.8;Szolnok-Tisza Sighet,Oscsod-Kirito Gr.1 si 3,Tiszavalk-Negyes gr.1,Retkozberencz-Paromdomb,Tiszacsege-Sandgrube,Ebes-Lehmgrube,

Vinca A3/B1 cu: cultura Banatului IB,Alfold tarziu.

     Sunt posibile paralelisme mai largi ,ele depasesc insa obiectul urmarit prin studiul nostru. In acelasi timp trebuie precizata si lipsa unui studiu analitic intre descoperirile Vinca-Policromie,sincronismele sunt oferite de evolutia comunitatilor Starcevo-Cris din zona si vecinatate ,procesul comportand inca discutii si analize mai fine.

     M.Nica sustine o anterioritate a ceramicii policrome fata de Vinca A desi sincronismele folosite lasa sa se subinteleaga un asemenea sincronism.

     Variantele si grupele culturii Vinca si ale fenomenului vincian.

                                                                          De Gh.Lazarovici

      In marele areal al neoliticului dezvoltat,din neoliticul timpuriu pana in eneolitic,in care cultura Vinca s-a dezvoltat si a evoluat in spatiul balcano-dunareano-carpatic cunoaste,in timp si spatiu,mai multe grupe,variante sau aspecte.

      M.Garasanin intr-o mare sinteza a neoliticului iugoslav deosebea pentru aceasta urmatoarele variante:1.Sarba,2.Morava de sud,3.Bosniaca de est,4.Transilvana,5.Olteana.

      Acestea ar cuprinde in spatiu doar elementele necontaminate si in care evolutia ar cuprinde cel putin doua din  cele trei etape:finele neoliticului timpuriu (ca vreme Vinca A Starcevo-Cris tarziu),neoliticul dezvoltat (Vinca B),neoliticul tarziu (Vinca C). Trebuie precizat ca pentru respectivele zone se pare ca este vorba si de un fenomen etnic.

      Din cadrul fenomenului vincian socotim ca nu poate fi exclus si un alt proces care se petrece la periferie in care se petrec sinteze,la nivelul neoliticului mijlociu dar a carei baza incepe inca din neoliticul timpuriu.

     Pentru zonele de nord ale Yugoslaviei si din sudul Ungariei mai sunt grupe care nu pot fi rupte de fenomenul vincian.In Backa de vest ,Srem in grupul numit Sopot-Lengyel,mai corect Sopot,deoarece elemente Lengyel sunt la finele fenomenului vincian determinate de ultima migratie vinciana  (“socul”,Vinca C:Lazarovici 1990) care cuprinde acelasi spatiu pe care l-a atins fenomenul chalcoliticului balcano-anatolian.

     Elemente ale chalcoliticului balcano-anatolian sunt reprezentate fie de Vinca A fie de orizontul cu policromie  apar la marginile fenomenului Vinca A in vest ,nord si est. In nordul Serbiei si Yugoslaviei ceramica policroma apare la Starcevo,Vinca,Krsticeva-Humka,Szarvas,Vincovici sau unele fara pictura policroma sar cu alte elemente  (caneluri,incizii,forme:Obrez Bastine)

    In zonele de nord est fenomenele chalcoliticului balcano-anatolian sunt cunoscute la Let,Voetin,Trestiana si Valea Lupului. Materiale similare ,mai putine sunt si la Zauan I (pictura cu alb si rosu, inf.E.Lako).

    In coltul Dunarii,in vecinatatea Budapestei,la Bicske-Galogonias dincolo de alte influente vinciene sau comuna si orizontului cu pictura policroma (barbotina,ceramica cenusie arsa oxidant,ornamente lustruite ,barbotina organizata,canelata) apare o cupa cu picior cu decor canelat,de cea mai buna factura Vinca A2. Materiale Vinca C foarte clare se cunosc in zona Budapestei la Bicske-Galogonias si in alte parti aparand sub termenul de cultura Sopot-Bicske.

    In sudul Ungariei evolutia spre un fenomen vincian este evidenta prin descoperierea de tip si faza A la Oszentivan III,Tiszasighet,Moroslele Pana,Faisz-Dambul Garii,Devavania,Furta-Csato,Tiszaug-Topart s.a. Intreaga arhitectura a asezarilor din sudul Ungariei sta sub influenta fazelor B si C ale culturii Vinca.

   In Banat,in zonele de nord,la nord de Poganis,se naste cultura Banatului cu raspandire in vest pana la Tisa ,in est pana la Carpati avand trei grupe: grupul Parta pe Timis;grupul Bucovat in zona paduroasa;aspectul Pischia intre Bega Veche si Mures;grupul sau aspectul Mateijski Brod. In est este cunoscut,deocamdata,doar fenomenul de retardare Vinca B2/C.

   In Oltenia,in partea de vest si sud,sunt neindoielnice materialele Vinca A la Hinova  si Vinca C la Ostrovu Corbului,Ostrovu Mare ,Rast s.a. Caracterul Vinca C este neindoielnic ,desi colegii bulgari sunt tentati a-l incadra in grupul Gradesnica.

    Tot in sudul Olteniei sunt numeroase materiale atribuite culturii Vadastra care nu este inca incadrata cultural sigur atat pentru fazele sale I  pentru care se afirma legaturi cu Vinca A,desi materialele tarzii de faza Vinca B2 poate chiar mai tarziu (pentru materialele Mateescu 1961...);ciobul cu note sau de tip Zselitz publicat de Mateescu 1961..) iar pentru fazele tarzii sincronisme cu finele neoliticului mijlociu si neoliticul tarziu....

    In Oltenia de est ,intre Jiu si Olt,se formeaza grupul Vinca-Dudesti ,grup cultural cu puternice elemente vinciene.

    La est de Olt se raspandeste culture Dudesti avand numeroase elemente comune cu Vinca (ceramica canelata,ceramica neagra cenusie ) la origine are o alta baza decat cea vinciana. Procesul sau genetic este insuficient lamaurit,ca de altfel si legaturile sale sudice si vestice. Este considerata mai timpurie decat o permit paralelismele materialelor.

   In Moldova nu se constata decat influente ale culturii Vinca sau elemente comune din chalcoliticul balcano-anatolian. In fazele tarzii sunt posibile  noi influente vinciene determinate de socul Vinca C sau fenomenele care il insotesc.

                Vinca veche in Banat.

                                  De Gh.Lazarovici

.   Chalcoliticul balcano-anatolian,marcat de cultura Vinca si orizonturile cu policromie,ultimile necunoscute,deocamdata, decat in Banatul de vest (Starcevo,Crsticova Humka) si in Serbia ,Backa,Oltenia (Carcea) si Transilvania (Let,Ocna Sibiului) va influenta diferit comunitatile Starcevo-Cris din Banat.

     In sudul Banatului ,unde sunt cunoscute cele mai timpurii comunitati Vinca A1 (Gornea si Liubcova) cultura Starcevo-Cris isi va inceta  evolutia in statiuni la diferite etape (Moldova Veche,Gornea,Liubcova,Dubova),isi va schimba evolutia (Ostrovu Golu,Gornea),aparand acel fenomen de sinteza “Starcevo IV”. In toate statiunile din sudul Banatului se vor constata sinteze reciproce sau importuri (Moldova Veche).

     Cultura Vinca,foarte viguroasa in vremea etapei A2,va primi noi influente si impulsuri sudice in vremea fazei A3 (Liubcova,Balta Sarata I) si impreuna cu fenomenele petrecute in majoritatea statiunilor anteriaore va determina aparitia etapei B,in Banat.

     Dezvoltarea fazelor B din Banat are loc tocmai sub puternica dezvoltare a fenomenelor locale. Aceasta s-ar manifesta ,mai ales,prin plastica,uniformizarea culturala petrecuta in vremea fazei B1 ar fi,pe de o parte,rezultatul unor stranse contacte etno-culturale manifestate prin mai multe fenomene :influente si schimburi intense intertribale economico-sociale (pentru obsidian,silex,roci,pentru unelte,etc; mariaje,targuri,centre religioase). Contactele etno-culturale se petrec pe spatii foarte largidin Serbia centrala pana in centrul Campiei Pannonice,din Transilvania si Oltenia de vest pana in Vojevodina de vest.

    Doua statiuni cercetate in zonele centrale ale Banatului-Balta Sarata si Zorlentu Mare-permit urmarirea unei evolutii clare ,cu observatii deosebit de importante pentru dezvoltarea culturii materiale  si a arhitecturii neolitice,dar mai putin reprezentative pentru economia lor,lipsind materialul osteologic,ceea ce nu permite reconstituirea relatiei om-animal si a ceea ce rezulta din aceasta.

     Amplasarea statiunilor,arhitectura lor,uneltele permit precizarea unor date esentiale pentru evolutia comunitatilor vinciene din Banat:stabilitatea si ocupatiile ce deriva. Tot acum ,mestesugul olariei cunostea cea mai mare inflorire.Tot legat de aceste dezvoltari si amploarea statiunilor cercetate retinem anumite specializari in confectionarea uneltelor (“silexul de Banat” la Zorlent si obsidianul la Baltra Sarata,niv.II).

     In nordul banatului un nou impulsvincian de faza B va duce la revigorarea statiunii de la Parta ,care va determina si schimbarea fazelor culturii Banatului (fazele B sunt determinate de acest proces). Impulsul Vinca B este reprezentat pe spatii mai largi,sigur in Transilvania,la Tartaria.

     La Parta amploarea materialelor vinciene din nivelele 7a si 7b este necunoscuta in alte statiuni din zona. La fel arhitectura fazei Vinca B1 este puternica si esentiala. Mai mult ,acum incepe fortificarea statiunii de la Parta cu sant dublu si palisada la interior.Acestea vor avea influente deosebite asupra dezvoltarii economice ,culturale,religioase si va mari rolul si importanta statiunii pentru aceste zone.

     Evolutia in partile centrale ale Banatului este similara celei din Banatul de vest si Serbia de nord.

     Faza Vinca B1 cunoaste o dezvoltare deosebita la Zorlentul Mare in nivelele 6-5,atat sub aspect arhitectural,cat si cel cultural al culturii materiale nemaintalnit in nicio alta statiune. S-ar putea ca nivelele timpurii de la Zorlent si Parta sa formeze acelasi fenomen,lucru ce trebuie inca studiat.

     In Balta Sarata ,in nivelele II (sunt mai multe etape) are loc o dezvoltare similara,avand totusi,unele deosebiri in ceramica nesubliniate inca suficient. Aceasta statiune joaca insa un rol deosebit in legatura cu zonele din Transilvania din bazinul mijlociu al Muresului.

     Fenomenele petrecute la Zorlent in nivelul 4,marcand o usoara decadere ,se vor accentua in statiunea de la Ohaba Mitnic. Aparitia unor bordeie si gropi la Zorlent,la mijlocul stratului de cultura,cu una-doua faze de evolutie preced un proces de decadere accentuata in nivelele urmatoare.

    In Clisura Dunarii,singura statiune cercetata care isi continua evolutia in vremea fazei B este cea de la Liubcova.

…………………….

        Relatiile culturii Vinca C,faza C.cu alte culturi.

   Relatiile Vinca C-Tisa in Banat sunt date de o serie de descoperiri,printre care amintim cele de la Hodoni,Cenad,Zorlentu Mare,Chisoda si Parta II.

   La Hodoni,in groapa nr.4-atribuita fazei C1 a culturii Vinca-cercetarile au scos la lumina un fragment ceramic lucrat dintr-o pasta amestecata cu cioburi pisate,arsa la negru,ornamenta cu incizii late organizate in meandre. In spatiul dintre acestea sunt executate alveole rotunde,iar pe buza sunt crestaturi. Dupa opinia noastra poate fi incadrat in cultura Tisa,faza timpurie.

   In asezarea de la Cenad exista materiale ceramice-din pacate fara observatii stratigrafice-decorate cu motive specifice culturii Tisa,faza timpurie. Tehnologia de ardere .lustruirea se leaga insa de canoanele fazei C a culturii Vinca.

  Din nivelul III de la Zorlentu Mare –incadrat in faza Vinca C-provine un vas cu picior al carui ornament are analogii la Veszto-Magor si e atribuit culturii Tisa,faza veche.

  In locuirile de la Chisoda Veche si Parta II a fost descoperita ceramica de import Tisa dar,se pare,cel putin pentru Chisoda,ca vasul atribui acestei culturi apartine fazei clasice.

   Din cele enumerate mai sus desprindem ,pentru Banat cel putin,sincronismul Tisa timpurie-Vinca C1. Acest paralelism este valabil si in sud-vestul Transilvaniei,unde in asezarea de la Mintia,strat II,a fost descoperit un import Tisa,faza veche in asociere cu ceramica Vinca C si materiale Precucuteni I.

Relatiile Vinca C-Herpaly.

Din groapa nr.5 ,care apartine locuirii Vinca C1 de la Hodoni,provine un fragment ceramic de culoare brun-portocalie,ornamentat cu linii subtiri,pictate dupa ardere cu o culoare neagra,cu analogii in faza veche (niv.10-9) din asezarea de la Herpaly. Aceasta descoperiri confirma paralelismul Vinca C-Herpaly timpuriu,dar este in discordanta cu opinia anterioritatii fazei vechi a culturii Tisa in raport cu inceputurile grupei.

     Relatiile Vinca C-Petresti sunt date de o serie de descoperiri facute in Banat,in asezarile de la Foeni-cimitirul ortodox,Parta II ,Chisoda,Unip si Folea.

    Din pacate ,exceptand Parta I si Chisoda,ceramica Petresti nu a fost surprinsa in conditii stratigrafice. Totusi merita remarcat faptul ca,in Banat,materialele petrestene apar intotdeauna unde exista locuiri.

    La Chisoda Veche,un import Petresti a fost descoperit in stratul II care poate fi datat-la fel ca si stratul inferior I-in faza C a culturii Vinca. O situatie similara se inregistreaza la Parta I ,unde,in anul 1984,cercetarile au scos la lumina de deasupra daramaturilor 35 si 36 si de sub nivelul Tiszapolgar doua fragmente pictate ,care provin din acelas vas,tipice pentru cultura Petresti. Toate aceste materiale au fost incadrate in faza AB a acestei civilizatii.

   Din punct de vedere tipologic ,formele sunt,in marea lor majoritate ,bitronconice,iar ornamentele sunt pictate cu o culoare visinie si neagra. Alaturi de acestea exista si vase cu inceput de carena,decoruri realizate in visiniu pe un fond-angoba alb-varoasa  si cioburi monocrome de culoare visinie,elemente care pot fi legate-la fel ca si formele bitronconice –numai de faza timpurie a culturii Petresti.

   Evident, intre materialele din Banat si cele din Transilvania exista diferente ,in sensul ca primele nu acopera toata paleta ornamenticii ceramicii petrestene din Transilvania,dar,pe baza elementelor mai sus mentionate ,acestea converg,in special,spre caracteristicile fazei timpurii. De altfel,paralelizarea fazei A cu Vinca C este sustinuta de realitatile  stratigrafice de la Mintia. Pe baza acestor considerente  emitem ipoteza incadrarii cu precadere in faza A a ceramicii Petresti descoperita  pana acum in Banat,ipoteza sustinuta si de faptul ca in zona Tisei-mai apropiata geografic de Banat  decat de sudul Transilvaniei unde sunt comasate asezarile Petresti A-au fost descoperite importuri petrestene care apartin fazei timpurii. Ramane ca,pentru Banat,viitoarele cercetari sa valideze aceasta ipoteza,dar inca de pe acum se impune sincronismul Petresti-Vinca C.

      Relatiile Vinca C-grupul Bucovat.

  In cadrul ultimelor cercetari de la Hodoni  si Chisoda ,in straturi si complexe apartinand fazei C1 a culturii Vinca au fost descoperite mai multe fragmente apartinand grupului Bucovat.Acestea se incadreaza,dupa criteriile stabilite de Gh.Lazarovici ,in faza a Iia si II/III. Pe baza acestora nu mai poate fi sustinut vechiul sincronism Bucovat II-Vinca B2,deoarece sfarsitul fazei a Iia si inceputul fazei III sunt contemporane cu Vinca C1.

   Din cele expuse mai sus,pentru nordul Banatului desprindem sincronismul Vinca C1-Bucovat II,II/III-Herpaly timpuriu-Tisa timpurie,Petresti A.

Cultura Vinca in Oltenia.

de Marin Nica

    Prin pozitia ei geografic,cu un relief variat si in special cu unele mari si importante vai de varsta cuaternara-Dunare,Jiu si Olt-care au atras aici comunitatile primitive,Oltenia a constituit in perioada preistorica nu numai o zona de interferenta a curentelor sudice,estice si vestice,cat si o punte de legatura intre civilizatiile preistorice de la sud de Dunare cu cele din Transilvania dovedita,mai ales,in primele etape ale neoliticului.

   De la semnalarea si publicarea primelor materiale arheologice de tip Vinca descoperite ,intamplator,in asezarile vinciene de la Ostrovu Corbului,Garla Mare si Salcia din valea Dunarii mehedintene abia prin cercetarile sistematice efectuate,incepand dupa anul 1940,in asezarile de la Rast(Dumitrescu,1980),Fiera-Cleanov (Berciu 1951;1952) si Verbicioara (Berciu 1961) se poate vorbi de incercarile de interpretare stiintifica a fenomenelor culturale legate de prezenta sau influentelor purtatorilor culturii Vinca din sud-vestul Olteniei. Golul lasat in perspectiva cercetarii de disparitia asevarilor vinciene de la Ostrovu Corbului si Hinova este umplut astazi de prezenta monografiei arheologice a asezarii neolitice de la Rast (Dumitrescu 1980) realizata cu competenta stiintifica de catre autorul sapaturilor Vladimir Dumitrescu,constituind in final un model si un istrument de lucru pentru generatiile viitoare de cercetatori ale acestei epoci.

   O prezentare a materialului arheologic de la Rast pe complexe inchise ,corelate stratigrafic ar fi putut aduce precizari si mai clare asupra etapelor de evolutie a asezarii,cat si identificarea de noi elemente culturale ,sudice de tip Gradesnita care au dat,impreuna cu cele vinciene o nota caracteristica,aparte,acestui asopect cultural al neoliticului mijlociu din valea Dunarii oltene. Oricum,incadrarea cultural-cronologica a aspectului Vinca-Rast din asezarea de pe  Grindul Tifarului” in etapele B2 si C1 ale culturii Vinca (Dumitrescu 1980)nu mai poate fi pusa la indoiala continuand sa ramana si astazi un centru de referinta pentru rezolvarea problemelor de periodizare si sincronizare ale acestui aspect cultural.

   Pentru fazele mai vechi sau mai tarzii ale culturii Vinca in Oltenia,rezultatele cercetarilor din asezarile de la Fiera-Cleanov si Verbicioara (Berciu,1961) prezinta si astazi o importanta deosebita. Autorul sapaturilor a facut o prezentare teoretica foarte reusita a acestora (Berciu 1961) dovedindu-se un bun cunoscator al bibliografiei dar fara o exemplificare concreta cu material arheologic foarte bogat,,de altfel provenit din complexe arheologice stratigrafiate. Incercarile de periodizare si sincronizare a acestora  cu toate fazele si etapele evolutive ale culturii Vinca concretizate numai pe baza a 7 fragmente ceramice,un pahar,o cupa cu picior,un idol si o spatula de os nu s-au dovedit reusite. Mai intai,dupa caracteristicile pieselor publicate,pana in prezent,care nu sunt de factura Vinca,asezarile neolitice din bazinul superior al Desnatuiului aspect aspectului de interferenta Vinca-Dudesti a carui evolutie ca si in cazul asezarilor de la Carcea.Simnicu si Ghercesti din jurul orasului Craiova,incepe odata cu faza B a culturii Vinca si nicidecum cu prima faza,Vinca A, a acestei culturi. Oricum,inventarul locuintelor de suprafata,incediate,de la Verbicioara (Berciu 1961) ,ca si cele din asezarile situate in bazinul inferior al Jiului apartin impreuna cu cele din Ostrovu Corbului (Berciu,1939) fazei Vinca-Dudesti IV (Vinca C1).

    Nu suntem inca in posesia dovezilor daca asezarea de la Verbicioara cunoaste ultima faza de evolutie Dudesti.......Cheia dezlegarii problemelor amintite mai sus o reprezinta rezultatele cercetarilor obtinute in perioada anilor 1971-1990 in asezarile Carcea  “Viaduct” (Nica,1976;1977),Simnic (Galbenu,1979) si Garlesti-Ghercesti din jurul orasului Craiova unde s-a putut urmari evolutia graduala,neintrerupta,fara un aport etnic strain a civilizatiilor neolitic timpuriu (grupul Carcea) si mijlociu (aspectul Vinca-Dudesti).

   La sfarsitul neoliticului timpuriu (4500 ien dupa datele C-14) comunitatea neolitica de la Carcea “Viaduct” s-a individualizat,in cadrul civilizatiilor neolitice sud –est europene,ca un nou grup cultural cu trasaturi specifice in care s-au impletit traditiile locale,exprimate mai ales in motivistica cu cele novatoare de tip Dimini  (tehnica picturii policrome) si Vinca  A (tehnica modelarii si arderii vaselor de forma bitronconica). Grupul cultural Carcea cu ceramica pictat policrom evolueaza pe parcursul a cel putin 3 faze paralele,in timp cu fazele  Tzangli;Arapi si Otzaki ale culturii Dimini si cu etapele A1 ,A2 si A3 ale culturii Vinca.

   Despre legaturile culturale  si a influentelor reciproce  dintre asezarile de tip Vinca A si Starcevo-Cris IV (Moldova Veche,Ostrovu Golu si Gornea) s-a referit  in mai multe randuri colegul Gh.Lazarovici.

   In perioada neoliticului mijlociu grupul cultural Carcea  in zona centrala a Olteniei evolueaza receptiv la noile curente culturale sudice (Karanovo III),estice (Dudesti) si vestice (Vinca) intr-un nou aspect cultural de interferenta Vinca-Dudesti (Nica,1984;1979) care se dezvolta pe parcursul a 5 faze sincrone cu fazele Vinca A3,B1,B2 ,C1 si C2..Legaturile cu asezarile culturii Vinca din zona dunareana incepute inca din faza Carcea III (Vinca A) se vor dezvolta fara intrerupere de-a lungul intregii evolutii ale celor doua civilizatii.

   Cu exceptia ceramicii de uz comun din asezarile de la Carcea,Simnic si Ghercesti care conserva puternice traditii locale,toate celelalte categorii ceramice cunosc aceleasi forme si ornamente specifice celor doua civilizatii Vinca si Dudesti. Astfel,strachina,castronul,cupa si amfora de forma bitronconica cunosc aceeasi evolutie in cresterea gatului si bombarea,ingrosarea sau ingustarea umarului (Nica-Nita,1979) constatare care se poate face si pentru vasele de aceeasi categorie descoperite in asezarile de tip Dudesti-Vadastra  de la Farcasu de Sus (Nica,1976) si Hotarani (Nica 1971) din bazinul inferior al Oltului cu deosebire ca evolutia acestora din urma este mult mai dinamica. Picioarele cupelor sau fructierelor de forma tronconica evolueaza in final in forme cilindrice ,scurte si groase (Nica 1971) ,ca si in fazele evoluate ale culturii Vinca. Vasele au in general tendinta de a deveni mai zvelte,mai ales in fazele finale asemanatoare ceramicii descoperite in asezarea vinciana de la Supska (Garasanin D si M,1979) sau ins traturile superioare din asezarea de la Vinca(Vasic 1936).

   Benzile imghiulare incizate ,siruri de triunghiuri hasurate sau umplute cu puncte ,meandrul sau motivul in forma tablei de sah (patratul si rombul) de pe ceramica fazelor inca-Dudesti I si II de la Carcea ,Leu si Ghercesti si in faza Vadastra I de la Farcasu de Sus (Nica,1976) sunt tipice culturii Vinca (Nica ,1976),fazele B1 si B2

  Faramitarea motivelor incizate ,mai ales spirale si meandre  si dispunerea acestora in metope si registre pe suprafata veselor de dimensiuni diferite si umplerea spatiilor largi cu puncte sunt o caracteristica comuna culturilor Vinca (Lazarovici 1979)  (fazele C1 si C2),Vinca-Dudesti (Vasic ,1936) IV-V si Vadastra (Nica ,1979) III-IV. De asemenea,umplerea benzilor largi meandrice si spiralice cu puncte ,cat si ornamentarea interioara si exterioara a vaselor cu pliseuri fine din ultimul nivel de locuire de la Carcea,Padea,Garlesti-Ghercesti si Hotarani pot fi puse pe seama acelorlasi influente ale culturii Vinca C1 si C2.

    Aparitia capacelor bitronconice ,frumos ornamentate,reprezentarile antropomorfe  in pozitie sezand de la Padea si Hotarani (Vadastra IV) ,protomele zoomorfe pot fi atribuite acelorlasi influente din fazele tarzii ale culturii Vinca (Vasic,1936). Odata cu aceste influente vestice ale acestei culturi au fost antrenate si elemente culturale liniare si tisoide atat de frecvente [e ceramica din toate fazele ale aspectului cultural Dudesti-Vinca si Dudesti-Vadastra.

 Vinca in Transilvania.

de Ghe.Lazarovici si Zoia Kalmar-Maxim

    Cultura Vinca in Transilvania imbraca forme diferite in functie de baza pe care se dezvolta,natura si intensitatea elementelor.Fenomenele care stau la baza acestei civilizatii in Transilvania sunt: chalcolticul balcano-anatolian caracterizat in estul si sudul Transilvaniei prin descoperirile de la Let I (Vlassa 1966;Zaharia 1962,1964) si Ocna Sibiului (mai mult presupus decat demonstrat,datorita caracterului inedit al sapaturilor si materialelor) si Vinca A cacarterizata prin descoperirile de la Balomir (Vlassa 1967,1969,1976).

    In Transilvania fenomenul vincian imbraca o mare varietate de aspecte data de cativa factori de baza:

1.Fondul vechi al culturii Starcevo-Cris

2.Chalcoliticul balcano-anatolian: 2.1. Policromia;2.2.Vinca (Vinca A3-B1);grupul Turdas (la vremea Vinca B2-C);aspectul Taulas

3.Sintezele locale influentate de Vinca in diferite etape: complexul Cluj-Cheile Turzii-Lumea Noua-Iclod (cu grupele: Cluj,Cheile Turzii,Lumea Noua,Iclod).

1.Fondul vechi este marcat de evolutia unor comunitati de faza II,in vremea fazei III,de existenta unor materiale de faza IIIA,fara a fi complexe inchise or sapaturi sistematice. El este sesizabil in centrul si vestul Transilvaniei (de tip Homorod,Gura Baciului III a,Ghirbom,Sebes-Casa Jampa s.a.)

2.1. Chalcoliticul –prin grupele sale policrome vechi de tip Let I (motivele rectilinii si evolutia pe care o imbraca in zona,in cenmtrul Transilvaniei (Gura Baciului IIIb,Hunedoara-Biserica Reformata,Iernut) si in vest ,in Crisana si in zona Meses (Zauan I) –contribuie la periferia zonelor  unde exista statiuni de tip Vinca A (aflate la diferite stadii).

2.2.1. Cel mai timpuriu impuls Vinca A din Transilvania este la orizont A2/3 fiind in descoperirile de la Balomir. Datorita ins araritatii materialelor ,a lipsei unei sapaturi sistematice ,a prezentei unei clare influente Vinca A1 in Transilvania sunt posibile si alte orizonturi. ………..

2.2.2. Tartaria. Urmatoarea descoperire vinciana clara ,desi tot cu putine materiale,si acelea insuficient  publicate sau studiate este de la Tartaria (Lazarovici-Kalmar,1982)………..

   Aceste materiale confirma ,odata in plus,justetea observatiilor lui Nicolae Vlassa privind dezvoltarea petrecuta la Tartaria prin mutarea centrului de locuire pe terasa de la Tartaria,mai potrivita,mai larga. (Vlassa 1962)

   In materialele de la Tartaria sunt insa clare materiale  Vinca B. Ceea ce nu sepoate afirma suficient de clar,deocamdata,este daca elementele de la Tartaria sunt rezultatul unei evolutii locale ale comunitatilor de faza Vinca A2/A3 cu sau fara impulsul de etapa A3 care nu este cunoscut peste tot nici in Banat,dar lipseste ,deocamdata,in Transilvania,nelipsind ins ain alte zone ,cum ar fi pe Tisa,langa Szolnok (Raczky 1988). Acets gen de materiale mai trebuie urmarit si in zonele noastre.

 2.2.3. Lumea Noua. Din descrierile materiale de la Lumea Noua,complexele de la baza stratului de cultura ar contine numai materiale Turdas (Berciu,1968). La publicarea materialelor,autorii folosesc termenul de Turdas pentru descoperirile de la baza stratului de cultura.Dintre materialele studiate prin bunavointa autorilor sapaturilor (D. si I. Berciu si Al.Aldea),facute cu ani in urma ,pe baza sapaturilor de la Lumea Noua ,constatam intre descrierile din locuinta 1 (L1) a numeroase motive decorative de factura vinciana . retinem atentia cu fragmente de vase decorate cu caneluri verticale,oblice sau in “capriori”. Intre forme retinem tipurile de oale-amfora cu decor canelat,strachina bitronconica ,toate din pasta neagra-cenusie lustruita ,galbuie ca pielea,cu buza sau flesuri cenusii s.a. Decorul incizat contine benzi punctate inguste sau late .Prezenta in numar mai mare a benzilor late si unele campuri mai largi hasurate cu apasari triunghiulare sunt elemente ce nu mai apar la Tartaria sau apar doar in nivelele superioare.....

     Mai precizam ca in unele sectiuni,in nivelele inferioare,apar benzi din linii subtiri pictate cu culoare negru-maron (campania din 1962.,sectiunea V/3,-1,9-2,1 m),materiale ce apr la Tartaria si in nivelul IIA. Tot timpul elementele vinciene se pastreaza in ninelele urmatoare dar ele lasa loc altor caracteristici care denota o evolutie clara spre grupul Lumea Noua .

    In nivelele superioare (la -0,40-0,50 inv.4436/1-3) sunt mai numeroase elemente  Turdas-Taulas dar si benzi meandrice din linii ceea ce la acest orizont tradeaza  influente Vinca B2/C.

2.2.4.  Turdas. In imensul material inca nu poate fi facuta ordine deplina . Incercand a analiza materialele din sapaturile lui M.Roska din 1910 observam ca desi sunt in zone diferite stratigrafia se repeta in tote cele patru zone in acelasi mod.Observatiile noastre nu modifica ordinea stratigrafica stabilita de Roska. Putem aduce detalii privin incadrarea cronologica si atribuirea culturala.

    Nivelul I in toate cele patru sonde are inca elemente caracteristice culturii Vinca,desi sunt putine la numar in comparatie cu statiunile din Banat. Ceramica uzuala are toate caracteristicile fazei Vinca B2 asa cum apar ele la Zorlentu Mare in nivelele 3 (respectiv partea din II si III): amestecul nisipos,arderea buna ,culori predominante caramiziu si brun;proeminentele. La forme sunt multe elemente comune dar sunt si unele diferentieri. Intre cele 4 sonde sunt mai ales diferente la ceramica semifina. In sonda I si III predomina ceramica galbuie ,bine netezita,amestec bun,factura de buna calitate. Decorul consta in special din benzi late umplute cu taieturi,element care,uneori,este considerat timpuriu (vezi observatiile de la Freidof I)si Satchinez IX ca si triunghiuri hasurate ,toarte cu dubla perforatie ,puncte late ,line in zig-zag,etc. Aceasta ceramica are analogii cu Taulas I ca factura si tehnica (Dumitrescu, H. 1964).Predominate sunt strachinile tronconica,tronconice inalte,bitronconice cu umarul rotunjit. In sonda IV apar strachinile cu umarul carenat si buza,scurta forma ce nu apare la Taulas I. Mai multe buze de la strachini bitronconice au o alta tehnica de netezire a suprafetei la ceramica fina care difera,ca de altfel si arderea ,care etse cu flecuri. In nivelele I din toate sondele apar cupele cu pisior masiv,pictate cu rosu. Este ca cele mai timpurii materiale de la Turdas care se pot sincroniza cu civilizatiile vinciene din Banat ,si prin acestea cu cele din Serbia ,sunt la orizont Vinca B2. Tot in nivelul I constatam si prezenta primelor influente Vinca C (in tehnica si forme –RADU 1972).

    In aceasta situatie singura observatie care sa permita explicarea unor sincronizari intre descoperirile de la Turdas si cele de la Vrsac-At.I,Salbagel,Zlasti,Branisca ,Lipova,vasele patrulatere (Taulas),Valea Nandrului-niv.II,Turdas,Cluj-Bd.Lenin (decorul din incizii late ,puncte late),incizii in zig-zag (Cluj),Taulas,Turdas,Kokenidomb (cultura Tisa),Zorlent-niv.III,Petresti-fascicole din 3-4 linii dispuse in parchet sau registre ,pasta amestecata cu mica si aspect argintiu,decorul in cruciulite cu “T” in cap,idolii perforati,idolii cu tron,idolii cu fata modelata realist,cei de la Pian sincronizati cu Vinca B2-C, ar marca o influenta ,o migratie sau pendulate ce cuprinde spatii din Banatul Iugolsav pana in sud-estul Transilvaniei,in bazinul Muresului. Asemenea elemente au fost legate de “socul” Vinca C in Transilvania (LAZAROVICI 1987). Aceasta cuprinde un orizont anterior celor mai timpurii elemente Vinca C clare ,care le preced dupa cum rezulta din observatiile de la Vrsac-At.I (n.n.) cele mai timpurii materiale Vinca C cum sunt cele de la Parta si apoi Liubovca,Hodoni,s.a.

   Nu putem inca preciza daca acesta este acel Vinca  B2/C mai bine zis faza Gradac care ni se pare mai tarzie,cu mai multe elemente Vinca C. Semnalam tot in acest nivel si un fragment de cea mai buna factura Vinca C prin forma ,décor si tehnica (inv.II 2653) asociat cu alte elemente din sonda IV.

   Prin aceste observatii facute direct pe materiale ,fara a tine cont de observatiile livresti,de bogata literatura,de referiri si sincronizari,inclusiv ale noastre precizam ca inceputul locuirii de la Turdas,in zona celor patru sonde,incepe in cursul fazei Vinca B2. Nu am intalnit intre materialele descoperite unele care sa fie caractersitice pentru faza A sau B1,nici chiar B1/B2. Cu toata bunavointa pe care am acordat-o intr-un studiu anterior (DUMITRESCU,H 1985-1986,15 si urm.) separarea grupului Turdas de Vinca are loc in cursul fazei B2.

 PROBLEMA STRATIGRAFICA A TABLITELOR.

     Fata de observatiile si stratigrafia lui N.Vlassa au fost unele incercari de rastalmacire intre care si cea a lui David.G.Zanotti (ZANOTTI 1983). Eroziunea petrecuta a dat pantei o alta inclinatie decat cea presupusa de Zanotti,nefiind vorba de un Tell in campie ci pe un promotoriu,puternic erodat spre marginea raului. In mod sigur marginea Tell-ului se afla la o dapartare de minimum 10-15 m,situatie in care stratigrafia in zona nu poate fi nederanjata iar groapa Cotofeni care si-o imagineaza Zanotti ar trebui sa penetreze ;a pest 2 m,cu dimensiunile de 30-40 cm,cat pare sa fi avut groapa.

     Analizand continutul gropii de la Tartaria,din cat a fost publicat,constatam,din punct de vedere al structurii si formei,a doua grupe de iobiecte: una,din piesele locale frecvent intalnite in aria culturii Vinca,caracteristice epocii,asociate corect,normal;alta,din piese nespecifice socotite de import,straine complexului cultural local. Din cea de-a doua grupa de piese idolul-pandativ in forma de anchora (VLASSA 1976,,6/5) este o piesa ce nu poate fi socotita a fi fals cum s-a sugerat despre tablite.

     Referitor la tablite si groapa de cult sunt o serie de opinii pro,enumerate si analizate (VLASSA 1977);completate si reanalizate de MAKKAY ,1990,cat si contra (VLASSA ,1977,MAKKAY,1970).

     Ancora ,din punctul de vedere al facturii ,nu poate fi considerata un fals. Asemenea factura este intalnita in straturile neolitice si eneolitice ,dar nu este caracteristica pentru materialele din orizontul Cotofeni Ia. O datare a ei mai tarziu,cum o sugereaza Berciu,Dumitrescu si Zanotti ramane o ipoteza bazata pe argumente.

……………………………………………..

        Nu trebuie uitat nici faptul ca inca 19 idoli din acest complex au remas nepublicati.

        Nivelul I A,prin putinele materiale pastrate,arata ca cele cateva fragmente se leaga de procesul de neolitizare din zona marcand existenta unei locuiri din vremea fazei a II a culturii Starcevo-Cris.

        Nivelul II a contine atat materiale de cea mai buna factura Vinca B1 cat si o serie de materiale paratinand Complexului Cluj-Cheile Turzii-Lumea Noua.

        ……………………………………………..

        Nivelul II b prin ceramica pictata se leaga de descoperirile din Complexul Cluj-Cheile Turzii-Lumea Noua. Fondul alb pe care se picteaza cu rosu sau brun este caracteristic acestui grup aparand din fazele timpurii,perioada de formare Gura Baciului IV pana in faza Iclod II. Pictura cu benzi inguste pe angoba alba .subtire,lustruita a fost adesea confundata cu pictura Petresti.

        Nivelul III,prin materialele sale vinciene ,continua evolutia din nivelele anterioare. Stratul contine materiale Petresti,in special ceramica pictata dar si unele categorii ceramice .

        In aria sudica in multe dintre statiunile Petresti se constata o dainuire a elementelor turdasene. La Tartaria acestea lipsesc. Ne referim la vasele patrulatere,benzile late sau inguste cu: taieturi scurte,punctele late;grupe de  trei incizii dispuse diferit,motive din incizii in zig-zag-uri;apar la Turdas,Taulas,Petresti,Cluj,Vrsac-At,Zorlent.

   Problema care o ridica toate aceste materiale,fie in mediu vincian,fie in cel turdasan,se leaga de cultura Petresti punand doua probleme privind originea ei:locala si la baza stau elementele locale anterioare (vinciene,turdasene)-pentru aceasta au pledat antecesorii Vlassa,Dumitrescu- fie o migratie din sud (Marinescu,Lazarovici ,pentru asta pledeaza materialel pictate Petresti din Banat ce suprapun sau sunt in asociere cu asezari Vinca C1 (Lazarovici) iar cele din sapaturi recente din Transilvania ofera date pentru sincronisme si mai tarzii (Lazarovici).

     Nivelul al IV-lea (1 in numerotarea lui Vlassa) contine materiale Cotofeni de faza Ia reprezentand cea mai veche faza a acestei civilizatii, N.Vlassa sustinand o dainuire a elementelor Petresti pana la aceasta vreme sau chiar a celor turdasene.

     ROLUL SI IMPORTANTA  din neoliticul transilvan pe de o parte prin stratigrafia sa,prin continutul materialelor sale ,prin legaturile cronologice si culturale care se pot stabili intre evolutia culturii Vinca din Banat,Serbia si pe de alta parte pentru zonele invecinate:centrul si nordul Transilvaniei.

      Tablitele de la tartaria ,cu toate criticile si indoielile exprimate,mai mult sau mai putin just,obiective si mai ales subiective sunt o realitate peste care nu se poate trece. Opinia lui Vlassa ramane inca valabila chiar nu in totalitatea ei. Mai sunt inca studii si lucrari nepublicate ale lui Vlassa (Teza de Doctorat:VLASSA 1977;sapaturile de la Tartaria,Cluj,Cheile Turzii) fara de acre nu poate fi o intelegere deplina si larga a rolului si locuilui descoperirilor de la Tartaria.

http://img819.imageshack.us/img819/3115/qdh2.jpg

Capac ars la brun-închis, lustruit, ochii redaţi î

Contributor: Vinca

Date: Neolitic   Neolitic mijlociu   -5300

Type: StillImage |

Subject: Capac prosopomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Capac ars la brun-închis, lustruit, ochii redaţi în relief, nasul profilat, urechile în formă de bandă, creştet albiat cu două perforaţii, benzi punctat-incizate, încrustaţie cu alb.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 913CC025-A64B-4FFD-8E26-6619CCAA2507

Format: 8 cm   ardere, netezire, lustruire, incizare, încrustare   image/jpeg   lut, nisip,

Source: Muzeul Banatului Montan - REŞIŢA |

Provenance: Zorlenţu Mare

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

 

http://img89.imageshack.us/img89/4674/2z4x.jpg

Capac

Contributor: Vinca

Date: Neolitic   mileniul V î.Hr.   -5000

Type: StillImage |

Subject: Vas |   Capac prosopomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Capac prosopomorf din lut ars, culoare neagră-vişinie, formă tonconică. Nasul şi urechile în relief, ochii mărginiţi de incizii orizontale. Incizii meandrice pe frunte şi creştet. Partea inferioară cu incizii scurte orizontale. În spate grupe de patru lin

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 23336A4A-D6BC-47FA-A81F-2977FFCC0AFE

Format: image/jpeg   lut ars

Source: Muzeul Banatului Montan - REŞIŢA |

Provenance: Liubcova

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

http://img20.imageshack.us/img20/9760/66ug.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Altar din lut ars la cărămiziu, formă triunghiular

Contributor: Vinca

Date: Neolitic

Type: StillImage |

Subject: Altar |   Plastică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Altar din lut ars la cărămiziu, formă triunghiulară, cu o protomă la unul din colţuri reprezentând un cap de taur iar la un alt colţ o figură umană acoperită de o mască triunghiulară, pe corpul altarului sunt decoruri compuse din motive incizate paralele

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img203.imageshack.us/img203/7223/xzlb.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Vas antropomorf de culoare neagră-deschisă, corp s

Contributor: Cultura Vinca

Date: Neolitic   Neolitic târziu   -4900

Type: StillImage |

Subject: Vas |   Vas antropomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Vas antropomorf de culoare neagră-deschisă, corp sferic alungit pe verticală, bază plată, gât alungit care obturează total gura vasului, gâtul este o aplicaţie antropomorfă feminină, sâni modelaţi la partea inferioară a aplicaţiei, creştet plat decorat ci

http://img32.imageshack.us/img32/5930/a0b9.jpg

bitronconică

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 2001-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
locuinţă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Oală cu gât mijlociu, buza dreaptă şi gura largă, ce are pozitionaţi pe umărul rotunjit patru butoni alungiţi orizontal dispuşi simetric, suprafaţa netezită, factură grosieră, degresant nisip şi pietricele, ardere mixtă.
Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS

http://img694.imageshack.us/img694/892/560b.jpg

cvadrilobat

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 1996-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
locuinţă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS
Vas miniatural, tronconic, cu patru lobi uşor traşi din pasta vasului ce lasă impresia unui patrulater. Suprafaţa angobată şi lustruită la exterior, factură semifină, degresant nisip şi pietricele, ardere oxidantă

http://img153.imageshack.us/img153/2829/bwxs.jpg

Cupă

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 2001-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
groapă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Cupa cu picior, umăr rotunjit şi cu buza dreaptă, piciorul gol în interior, suprafaţa uşor lustruită la exterior şi bine netezită la interior, factură fină, degresant nisip, ardere mixtă
Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS

http://img824.imageshack.us/img824/4254/yqmf.jpg

Castron

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 2001-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
Groapa [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Castron bitronconic cu buza invazată şi umarul rotunjit cu doi butoni dispuşi simetric pe umarul vasului, suprafaţa lustruită, factură fină, degresant nisip şi materie organică, ardere mixtă
Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS

http://img580.imageshack.us/img580/1589/kcvl.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia [Resource]

Identifier: 1055   guid CB334516-A80F-465B-9F1D-E2769E3E2155 [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   înălţime: 7,5

Source: CIMEC |

cu umăr profilat

Creator:

Vinca

|

Contributor: I.Al. Aldea, M. Ciuta [Excavation]

Date: 1995-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
Bordei [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Castron profilat cu buza scurtă şi dreaptă şi umar ascuţit, suprafaţa bine lustruită, factură fină, degresant nisip fin, ardere controlată de tip black-topped
Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS

http://img593.imageshack.us/img593/1554/6mob.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia [Resource]

Identifier: 2418   guid 95332E0E-5A73-4115-A181-345295EAA770 [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametrul maxim: 10,5

Source: CIMEC |

Vas cu proeminenţe plastice

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 1996-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
locuinţă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS
Vas tronconic cu buza dreaptă, decor plastic prin aplicare sub forma unor bobiţe dispuse în zona superioară şi mediană, suprafaţa netezită, factură semifină, degresant nisip, ardere oxidantă

http://img62.imageshack.us/img62/6936/goco.jpg

Oală

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 2001-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
groapă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Oală cu gât scurt şi buza dreaptă ce are poziţionate pe umărul profilat două toarte perforate orizontal, suprafaţa netezită, factură grosieră, degresant nisip şi pietricele, ardere mixtă.
Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS

http://img855.imageshack.us/img855/2415/4nju.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia [Resource]

Identifier: 2417   guid 6EACF0ED-5E6F-48DD-ACC5-729C6C54EE52 [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametrul maxim: 14,8   înălţime: 8,8

Source: CIMEC |

bitronconic

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 1996-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
locuinţă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Castron bitronconic cu buza dreaptă, cu patru butoni dispuşi în zona mediană, suprafaţa foarte bine lustruită în exterior şi interior, factură fină, degresant nisip fin, ardere mixtă
Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS

http://img221.imageshack.us/img221/3089/ydrx.jpg

Amforă

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 1996-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
locuinţă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS
Vas de tip amforă, cu gât îngust şi înalt prevazut la jumătatea înălţimii cu două perforaţii diametral opuse, vasul are în zona mediană două toarte dispuse simetric, decorul se compune din linii incizate paralele dispuse în benzi umplute cu puncte şi benzi lustruite, factură fină, degresant nisip, ardere mixtă.

http://img94.imageshack.us/img94/6442/h0vr.jpg

Capac

Contributor: Vinca

Date: Neolitic   mileniul V î.Hr.   -5000

Type: StillImage |

Subject: Vas |   Capac prosopomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Capac prosopomorf din lut ars, culoare neagră-vişinie, formă tonconică. Nasul şi urechile în relief, ochii mărginiţi de incizii orizontale. Incizii meandrice pe frunte şi creştet. Partea inferioară cu incizii scurte orizontale. În spate grupe de patru lin

http://img441.imageshack.us/img441/4116/oaxs.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 5F50E99E-EEB1-4495-8AD6-775C21B505E4

Format: 10,7 cm   image/jpeg   lut, nisip fin în amestec   modelare cu mâna, pictare, ardere

Source: Muzeul Banatului - TIMIŞOARA |

Provenance: Boriaş

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Vas ornitomorf, formă bitronconică cu umărul rotun

Contributor: Cultura Vinca

Date: Neolitic târziu   -5000

Type: StillImage |

Subject: Vas |   Vas ornitomorf |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Vas ornitomorf, formă bitronconică cu umărul rotunjit, pe umăr sunt două torţi perforate vertical, gâtul de formă cilindrică este alungit şi perforat, capul este dominat de un cioc proeminent, ochii sunt redaţi prin două incizii orizintale, adâncite, ceaf

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img842.imageshack.us/img842/7338/5xvu.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia [Resource]

Identifier: 2414   guid BB3D63BD-5065-4B4E-9A14-1F93E9883BEC [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   înălţime: 11,6

Source: CIMEC |

Bol

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 1996-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
locuinţă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS
Vas de tip bol cu buza dreaptă şi gât scurt, la exterior suprafaţa a fost angobată şi lustruită, factură semifină, degresant nisip, ardere oxidantă

http://img405.imageshack.us/img405/8889/q820.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia [Resource]

Identifier: 2416   guid 6D51E52D-18A4-47F4-81BB-61295B4D6CEE [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametrul maxim: 9,5

Source: CIMEC |

Pahar

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 1996-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
locuinţă [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS
Vas de tip pahar, tronconic, cu buza dreaptă, suprafaţa lustruită la exterior, factură fină, degresant nisip, ardere mixtă

Data provider: CIMEC |

http://img5.imageshack.us/img5/3538/shkv.jpg

View item at

CIMEC

Rights: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia [Resource]

Identifier: 1415   guid 73F555EC-4440-4DFB-BA6F-3740EF769EC2 [Metadata]

Format: count: 1 parts (components)   diametrul maxim: 20,5   înălţime: 15,5

Source: CIMEC |

Castron

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 2001-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Castron tronconic cu buza dreaptă, suprafaţa foarte bine lustruită în exterior şi interior, factură fină, degresant nisip fin şi materie organică, ardere oxidantă
Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS

http://img443.imageshack.us/img443/6466/i66m.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 254084CE-D27B-4CBF-8DF4-F18B02DA2FC7

Format: 10,7 cm   6,2 cm   8,7 cm   image/jpeg   lut ars, nisip fin, netezit, incizat

Source: Muzeul Banatului Montan - REŞIŢA |

Provenance: Gornea

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Altar din lut ars la cărămiziu, formă triunghiular

Contributor: Vinca

Date: Neolitic   Neolitic mijlociu   -5300

Type: StillImage |

Subject: Altar |   Plastică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Altar din lut ars la cărămiziu, formă triunghiulară, la colţuri sunt modelate protome zoomorfe stilizate, suprafaţa exterioară şi picioarele sunt decorate cu benzi punctate şi incizate unghiulare.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img541.imageshack.us/img541/3539/p2ku.jpg

Castron

Creator:

Vinca

|

Contributor: I. Paul, M. Ciuta [Excavation]

Date: 1996-01-01 [Excavation]   Neolitic [Production]

Geographic coverage: LIMBA [Place] [Excavation]
ALBA [Place] [Excavation]
Caseta C1 [Place] [Excavation]
România [Place] [Excavation]

Subject: Ceramică |   Arheologie |

Description: Castron tronconic, suprafaţa lustruită la exterior, factură fină, degresant nisip, ardere oxidantă
Repository/Location: Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Expoziţia didactică UAB-IAS

Data provider: CIMEC |

http://img825.imageshack.us/img825/4161/0m9n.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: F780142A-C336-4CE8-9126-062F7E7A062A

Format: 13,6 cm   854 g   image/jpeg   lut, nisip   modelat cu mâna

Source: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA |

Provenance: Turdaş
provine din colecţia Zsofia Torma

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Vas tronconic

Contributor: Vinca

Date: Neolitic mijlociu

Type: StillImage |

Subject: Vas |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Pastă semifină, cafenie, decor cu benzi din liniuţe scurte, dispuse în unghiuri verticale, două proeminenţe perforate orizontal.

http://img690.imageshack.us/img690/6871/bnj4.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 5BE12466-4801-402D-A856-EE20C5E1F10B

Format: 18 cm   870 g   image/jpeg   lut, nisip   modelat cu mâna

Source: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA |

Provenance: Turdaş
provine din colecţia Zsofia Torma

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Amforă

Contributor: Vinca

Date: Neolitic mijlociu

Type: StillImage |

Subject: Amforă |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Amforă din pastă fină, roşcat gălbuie, buza neagră, bine lustruită, ardere în tehnica Blacktopped.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img694.imageshack.us/img694/9978/wjep.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 63D1135A-01BD-4DDE-8000-B78F93FB3352

Format: 10,3 cm   1002 g   image/jpeg   lut, pietricele   modelat cu mâna

Source: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA |

Provenance: Turdaş
provine din colecţia Zsofia Torma

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Strachină

Contributor: Vinca

Date: Neolitic mijlociu

Type: StillImage |

Subject: Strachină |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Strachină din pastă nisipoasă cu fundul îngroşat şi asimetric.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img560.imageshack.us/img560/9562/eebm.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 327F1AAB-E40E-4088-AFF0-807222BC20F0

Format: 132 g   5,2 cm   image/jpeg   lut, nisip   modelat cu mâna

Source: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA |

Provenance: Turdaş
provine din colecţia Zsofia Torma

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Bol

Contributor: Vinca

Date: Neolitic mijlociu

Type: StillImage |

Subject: Bol |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Recipient bitronconic cu buza neagră în tehnica Blacktopped.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img836.imageshack.us/img836/8764/ke6a.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 84CC6651-16BA-460A-9D59-6A734D6BD6B6

Format: 132 g   2 cm   image/jpeg   lut   modelare cu mâna

Source: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA |

Provenance: Turdaş
provine din colecţia Zsofia Torma

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Capac de vas

Contributor: Vinca

Date: Neolitic mijlociu

Type: StillImage |

Subject: Vas |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Capac cu decor incizat, cu motiv unghiular.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img163.imageshack.us/img163/1708/zscc.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 4A018AC0-ECC4-4D0B-BFC5-9C63709AD19F

Format: 106 g   5,4 cm   image/jpeg   lut, nisip   modelat cu mâna

Source: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA |

Provenance: Turdaş
provine din colecţia Zsofia Torma

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Vas perforat

Contributor: Vinca

Date: Neolitic mijlociu

Type: StillImage |

Subject: Vas |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Recipient bitronconic cu câte două perforaţii pe gât, pentru atârnare.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania | 

Cultura Poienesti-Lukasevka.

Cultura Poienesti-Lukasevka.

http://img411.imageshack.us/img411/6148/cronologiarelativapoien.jpg

http://img135.imageshack.us/img135/6633/inventarebastarnedelapo.jpg

http://img843.imageshack.us/img843/42/rapandireapoienestiluka.jpg

http://img196.imageshack.us/img196/4273/raspandirecateidevatrap.jpg 

   Cultura arheologica din sec.2-1 iHr,raspandita in partile de centru si nord ale spatiului dintre Carpatii Rasariteni si Nistru,pe teritoriul de astazi al Romaniei (jud.Vaslui,Bacau,Neamt,Iasi Botosani si Suceava) si al Rep.Moldova,in regiunea Cernauti si pe malul stang al Nistrului,in regiunile Hmelnitki si Ternopol ale Ucrainei. A fost identificata si definita drept o cultura alogena,apartinand bastarnilor germanici patrunsi in NE Daciei,pe baza descoperirilor din necropolele eponime de la Poienesti (jud.Vaslui)(R.Vulpe,1949) si Lukasevka (Lucaseuca,jud.Orhei,Rep.Moldova)(G.B.Fedorov,1953-1954). Acestora li s-au adaugat ulterior necropolele de la Buhaiesti (jud.Vaslui),Borosesti (jud.Iasi;singura sapata integral-150 morminte),Mihoveni (jud.Suceava) si Dolineni (Dolinjani,regiunea Cernauti,Ucraina).Astfel ,in prezent sunt cunoscute sase necropole,cu un total de cca.490 de morminte,precum si opt morminte izolate.Cu exceptia mormantului de inhumatie de la Horodistea-Crainiceni (jud.Botosani),in cultura Poienesti-Lukasevka s-a practicat exclusiv ritul incineratiei,predominand categoric inmormantarile in urna.Morminte de incineratie in groapa apar rar la Poienesti si Lukasevka ceva mai frecvent la Borosesti (14 din 150) si sunt in majoritate doar la Dolineni (46 din 58). Inventarul funerar ,de obicei trecut prin foc si deteriorat ritual,se compune din obiecte de port si podoaba,mai rar din unelte si ustensile si doar in chip exceptional (in trei cazuri) din arme. Drept urne si capace s-au folosit de regula vase negre, lucrate din pasta fina lustruita,caracterizate prin buze ingrosate si fatetate si tortite in forma de X.La Borosesti s-a depus frecvent in gropile mormintelor si ceramica grosiera,in stare fragmentara. Numarul asezarilor cu materiale Poienesti-Lukasevka tipice,in principal ceramica,depaseste astazi 150. Cu certitudine apartin acestei culturi asezarile cercetate sistematic de la Lunca Ciurei,Borosesti si Sorogari (jud.Iasi),Botosana (jud.Suceava),Ghelaiesti,Bornis si Tarpesti (jud.Neamt),Branesti si Lukasevka II (jud.Orhei),Kruglik (regiunea Cernauti),Gorosova (regiunea Ternopol),in timp ce la Baiceni (jud.Iasi) si Cucorani (jud.Botosani) este vorba de asezari autohtone,in care ceramica Poienesti-Lukasevka se afla in minoritate. In toate aceste asezari se intalnesc atat locuinte de suprafata,cat si locuinte adancite,cu o singura incapere,cu peretii din impletitura de nuiele,lipiti cu lut.

   Ceramica culturii Poiana-Lukasevka este in totalitate lucrata la mana. Pe langa vasele fine,negre,mai frecvente in necropole,ea mai cuprinde si o mare cantitate de olarie grosiera,de uz comun,cu barbotina sau nu,cu ornamente plastice,alveole,incizii,etc. Tot din lut au fost confectionate o serie de obiecte specifice acestei culturi,cum sunt “cateii de vatra” de tip nordic (variantele Borosesti si Ghelaiesti),linguri cu maner scurt,fusaiole,zornaitori. In asezarile si necropolele culturii Poienesti-Lukasevka,precum si in unele depozite (Negri,Oniceni,Lozna,Trusesti,Braviceni) s-au descoperit variate unelte si ustensile metalice (seceri,coase,fiare de plug,nicovale,topoare,sule,ace,cutite,pensete,zabale,bare de fier semifabricate) si arme (sabii,lancii, umbo de scut,sageti),in general de tip Latene. Podoabele provin in principal din necropole,de regula din mormintele de femei:fibule de schema Latene mijlocie si tarzie,paftale si alte piese de centura,bratari,pandative,lanturi ornamentale,saltaleoni,margele. In diferite complexe Poienesti-Lukasevka s-au descoperit si obiecte de import,provenind din mediul celtic (ceramica grafitata,unelte si arme de fier,podoabe) sau din cel clasic,greco-roman (amfore rhodiene,vase de bronz,perle de sticla sau pasta policroma).Prezenta sporadica a ceramicii geto-dace in unele asezari Poienesti-Lukasevka atesta existenta unor raporturi intre autohtoni si purtatorii acestei culturi.Pe baza analizei necropolelor,au fost definite trei etape principale ale acestei culturi,care pot fi sincronizate cu fazele Latene C2,D1 si D2 din spatiul celtic.Pornind de la aceste sincronisme,ca si de la datele absolute oferite de importurile de amfore rhodiene stampilate din asezari,aparitia culturii Poienesti-Lukasevka se plaseaza la inceputul sec.2 iHr,cel mai tarziu catre 175 iHr,iar disparitia ei catre sfarsitul sec.1 iHr. In linii mari,aceasta este si vremea in care izvoarele antice mentioneaza in chip sigur prezenta bastarnilor in partile rasaritene ale Daciei. Pe langa concordanta cronologica si geografica cu datele izvoarelor literare,argumentul hotarator pentru atribuirea culturii Poienesi-Lukasevka bastarnilor il constituie analogiile directe,numeroase,pe care ea si le gaseste in spatiul germanic nord-central european (unde evolutia ei corespunde “epocii preromane recente a fierului”). Ceramica fina si grosiera,”cateii de vatra” (Feuerbocke),diferitele tipuri de fibule si piese de centura,colanele in forma de coroana (Kronenhalsringe),precum cele de la Davideni si Tibucani (jud.Neamt),ritul,ritualul si regulile de port specifice necropolelor Poienesti-Lukasevka sunt straine de mediul autohton si nu se pot explica decat prin imigrarea in NE Daciei a unor grupuri de populatie germanica. Cultura Poienesti-Lukasevka nu vine insa gata constituita,ci este o cultura noua,aparte,ce se structureaza aici prin selectarea si recombinarea unor elemente culturale provenind din diferite grupuri regionale ale spatiul germanic,cu precadere din cele ale cercului Jastorf de la Elba si Oder,iar modificarile sesizabile  in evoluria acestei culturi (aparitia unor noi tipuri de fibule si paftale si cresterea ponderii inmormantarilor in groapa in fazele II si III)pot fi explicate prin sosirea ulterioara a altor grupuri din acelasi spatiu initial.Contactele locale cu civilizatia geto-daca,cu cea celtica si cu cea elenistica tarzie au contribuit si ele la definirea specificului culturii Poienesti-Lukasevka in raport cu celelalte culturi si grupuri germanice ale vremii. 

Enciclopedia Arheologiei si istoriei vechi a Romaniei,vol M-Q, pag.340-343,Ed.Enciclopedica,2000

Coord.stiintific Constantin Preda

Cultura (grupul) Ferigile-Barsesti.

Grupul Ferigile-Bersesti.

http://img607.imageshack.us/img607/7906/ferigile.jpg

Ferigile,sat inglobat in com.Costesti (jud.Valcea),localitate eponima pentru grupul Ferigile din hallstattul tarziu. Pe terenul cuprins intre vaile Bistrita si Costesti a fost identificata o necropola,in cadrul careia s-au cercetat 149 tumuli de mici dimensiuni,cu cca.200 morminte sigure,toate de incineratie. La 1,5 km N de acesta s-a identificat un grup de morminte plane ,constituite din gropi ce contineau,in cateva cazuri,in afara de ceramica,si oase calcinate. Movilele necropolei tumulare sunt grupate in palcuri apropiate,fapt ce oglindeste structura sociala a comunitatii respective. In momentul descoperirii toti tumulii erau puternic aplatizati,multi fiind partial sau chiar in cea mai mare parte afectati de lucrarile agricole. Tumulii sunt constituiti dintr-un invelis de bolovani de piatra de rau ,dispusi pe unul sau mai multe randuri,acoperind mormantul propriu-zis.Este posibil ca mantaua de bolovani sa fi fost acoperita cu un strat de pamant care in timp s-a nivelat. Diametrul tumulilor mai mari este in jur de 6 m,rar mai mult,al celor mici de 3-4 m si chiar mai putin. Oasele au fost depuse fie direct pe sol,fie intr-o urna. Analizarea antropologica a resturilor osoase cremate a stabilit ca o mare parte dintre morminte apartin unor copii sau adolescenti (faptul ramane sa fie totusi verificat).Inventarul mormintelor din necropola tumulara,deosebit de bogat,este alcatuit din ceramica,arme si,mai rar,podoabe. Ceramica este neobisnuit de numeroasa si variata pentru vremea respectiva. Desi in aproape in intregime fragmentara-cea mai mare parte a vaselor fusesera sparte la rug,in morminte depunandu-se doar o parte a fragmentelor-s-au identificat cca.1570 de vase. In unele morminte s-au gasit resturi din peste 50 de vase,iar numarul obisnuit al pieselor ceramice dintr-un mormant variaza intre 10 si 20. In afara formelor specifice Hallstatului tarziu carpato-dunarean,la Ferigile s-au gasit strachini evazate,decorate in interior cu caneluri si linii in relief dispuse in motive geometrice sau alcatuind spirale. Se remarca cestile decorate tot cu astfel de motive si pe a caror toarta se afla un buton discoidal sau o protoma zoomorfa. Ornamentele spiralice se gasesc reprezentate si pe cani sau pe vase mari pantecoase. Armamentul,exclusiv din fier,era alcatuit din topoare de lupta cu doua taisuri (bipene),mai rar de tip ciocan,varfuri de lanci,cutite de lupta,spade scurte de tip akinakes si varfuri de sageti de o forma singulara,din placa de fier triunghiulara,amintind de forma sagetilor din silex..Zabalele din fier descoperite in morminte indica 17 calareti din 52 luptatori siguri.Mai rare,podoabele reprezinta tipurile caracteristice epocii:piese de centura din bronz ajurate,lanturi spiralice din bronz (saltaleone),fibule din bronz si fier cu picior triunghiular,in forma de scut beotic si alte tipuri,bratari de bronz,verigi de fier,margele de sticla,din fier si bronz,rar din pasta caolinoasa.Deoarece podoabe s-au aflat si in morminte de lupatori,inventarele specific feminine sunt foarte putine la numar;se poate cel mult presupune ca multe dintre numeroasele morminte alcatuite numai  din inventar ceramic sa fi fost feminine. Data fiind varietatea inventarului,evolutia in timp a necropolei tumulare apare destul de bine conturata pe parcursul atrei faze principale de dezvoltare ,ordinea primelor doua fiind stabilita cu ajutorul stratigrafiei orizontale:in planul cimitirului se observa clar repartizarea pe zone a anumitor tipuri ceramice ,de arme sau de podoabe. Din lipsa unor repere suficient de sigure pentru cronologia absoluta ,prima periodizare propusa ca provizorie in 1967 a fost revazuta in 1976 pe baza redatarii unor descoperiri din SV Olteniei si din sudul Peninsulei Balcanice. Utilizandu-se metode statistico-combinatorii,acordate la stratigrafia orizontala si la structura pe grupuri de tumuli a necropolei,s-au stabilit urmatoarele faze: Ferigile-Sud (sec.7 i.Hr) (in principal mijlocul si a doua jumatate); Ferigile-Nord (de la sfarsitul sec.7 iHr.pana in pragul sec.5 i.Hr); Ferigile III (sec.5 i.Hr). In prima faza sunt inca evidente elemente ale ceramicii hallstattiene mijlocii (cultura Basarabi),asociate cu elemente culturale sud vest si vest balcanice sau est-alpine. In faza Ferigile-Nord se fac resimtite influentele rasaritene,din aria scitilor nord-pontici,ce se intensifica in special in a doua jum.a sec.6 iHr;in aceasta faza se situeaza cele patru akinakes –uri descoperite la Ferigile. In ultima faza (Ferigile III) influentele exercitate din zona Dunarii de Jos devin predominante,fapt observat atat in tipurile de vase ce imita forme lucrate la roata ,cat si in tipurile de inmormantari.Bogatia si varietatea formelor de inventar,posibilitatea periodizarii lor pe o durata apreciabila,fac din necropola tumulara de la Ferigile cel mai important reazem al sistemului cronologic al Hallstatului tarziu din spatiul carpato-dunarea..Cercetarea aproape integrala a monumentului respectiv este o sursa pentru studiul structurii sociale  a triburilor din Subcarpatii meridionali,in special,si din aria nord-tracica, in general. In acelasi timp,incrucisarea influentelor culturale din diferite directii pe parcursul dezvoltarii cimitirului oglindeste orientarea triburilor din Subcarpati spre diversele centre de influenta culturala,ceea ce ,in ultima instanta,poate fi interpretat si ca un fenomen de influenta politica. Data influentelor culturale scitice coincide cu cea a apogeului puterii politice a scitilor nord-pontici,iar aparitia si cresterea puterii odrise la sud de Dunare,dupa 470 i.Hr.,corespunde si intensificarii influentelor culturale din aceasta directie.Importanta descoperirilor de la Ferigile rezida si in dovedirea unei continuitati de viata ,reflectata in formele culturii materiale si spirituale a mai bine de doua secole din dezvoltarea triburilor geto-dacice din Subcarpatii meridionali.

  Barsesti- comuna in jud.Vrancea ,unde a fost cercetata o necropola tumulara de incineratie din perioada tarzie si prima epoca a fierului (Hallstatt D,650-500 iHr).Cenusa mortilor si inventarul funerar (vase,arme,podoabe) erau depuse direct pe suprafata solului,deasupra ridicandu-se o movila din pamant si pietre.Printre vasele din morminte,specific Hallstattului D,s-au gasit doua strachini cenusii lucrate la roata.Este prima aparitie de acest fel intr-un mediu hallstattian.Au mai fost gasite pumnale de tip scitic (akinakes) si topoare de fier,varfuri de sageti,o aplica cruciforma si fibule de bronz,precum si perle de sticla.Unele obiecte de metal arata clar influenta sciatica.Pe baza inventarului funerar s-au putut deosebi in necropola de la Barsesti doua etape de inmormantari corespunzatoare primelor doua faze ale grupului cultural Ferigile. Grupul Barsesti,grup cultural getic din Hallstattul tarziu definit pe baza descoperirilor din necropola de la Barsesti specific zonei deluroase de la curbura Muntilor Carpati.A cuprins insa un spatiu mai mare de la Dunarea de Jos fiind documentat si in Dobrogea.Grupul Barsesti prezinta elemente comune (rit,ritualuri,inventar) cu grupul Ferigile din regiunea subcarpatica a Munteniei si Olteniei,grup definit pe baza descoperirilor din necropola tumulara de la Ferigile (jud.Valcea),avand un fond genetic comun respectiv cultura Basarabi din Hallstattul mijlociu.

  Grupul Ferigile-Barsesti –grup cultural din Hallstattul tarziu,caracterizat mai ales prin descoperiri funerare,analoage celor din cimitirul tumular de la Ferigile.Aria de raspandire cuprinde zona de dealuri si depresiuni subcarpatice din Oltenia si Muntenia,din Gorj pana in bazinul Buzaului (in sens mai larg se poate afirma ca intreaga platform getica din N Campiei Romane a fost locuita de purtatorii culturii Ferigile).Descoperiri de tip Ferigile au fost semnalate si in zona muntoasa si deluroasa a Banatului (Brebu si Remetea Poganici)si este posibil ca si versantii nordici ai Carpatilor Meridionali sa se cuprinda in aria aceluiasi grup.Printre descoperirile de tip Ferigile mai importante sunt cele din valea Topologului (Tigveni,Cepari,Rudeni) si de la Curtea de Arges,unde au fost identificate necropole care ,prin bogatia inventarului,se apropie de cea eponima si care au permis observatii de mare importanta pentru nuantarea periodizarii si cronologiei absolute a grupului Ferigile (in special Tigveni si Cepari). Alte necropole de tip Ferigile au fost cercetate in jud.Gorj (Alimpesti),Valcea (Teiu,Titesti,Valcele),Dambovita (Odobesti),Prahova (Ploiesti,Budureasca),Buzau (Naieni).Mult mai putin cunoscute raman asezarile. Urme de locuire au fost cercetate la Govora-´Poieni” si cu totul incidental in alte parti.Nu s-au identificat asezari concentrate sau cetati (de observat totusi ca descoperirile de tip Ferigile de la Remetea Poganici provin dintr-o asezare intarita,dar stadiul cercetarilor este inca prea lacunar pentru a preciza daca acolo este vorba de prezenta grupului Ferigile ca atare sau doar de materiale de tip Ferigile.O situatie asemanatoare se constata si in marea sezare de la Gradina na Bosutu din Serbia,unde,in nivelurile ce suprapun asezarea de tip Basarabi,a aparut multa ceramica cu analogii in grupul Ferigile).Deocamdata este de presupus ca asezarile din aria subcarpatica erau mai ales de tip rasfirat,situate pe culmile dealurilor (necropolele au fost identificate pana acum numai pe vai),de aceea si descoperirea lor este inca la voia intamplarii.Pe de alta parte,este de asteptat ca materialul ceramic din asezari sa fie mult mai putin variat decat cel descoperit in necropole-putinele locuiri cercetate indica inca de pe acum acest fapt-si,ca o consecinta,criteriile de definire ale grupului Ferigile,intemeiate pe descoperirile funerare,sa nu mai para atat de clare in asezari. In acest sens apare firesc ca aria constituita din o serie de grupuri culturale cu trasaturi inrudite,cunoscute aproape exclusiv din cercetarea necropolelor,arie din care fac parte grupurile Ferigile,Barsesti,Zimnicea-Canlia,Dobrina-Ravna,intr-un cuvant bazinul Dunarii de Jos,sa alcatuiasca teritoriul  in care si-au desfasurat activitatea triburile getice,atestate in sec.5 i.Hr.doar la S de Dunare,dar mai tarziu in toata aceasta mare zona. In cuprinsul ariei grupului Ferigile s-au identificat o serie de descoperiri puse in legatura cu cultul.Este vorba de descoperirile de tip Bistrita (jud.Valcea) constand din cate o groapa in care se depunea o vatra portativa si numeroase vase intregi sau fragmentare puternic arse secundar.In aria Ferigile numarul descoperirilor de acest tip este redus (trei),dar astfel de gropi au fost semnalate si spre sud de aria propriu-zisa a grupului Ferigile(Balanesti,jud.Olt).Este vorba foarte probabil de un fenomen mai general a carui semnificatie,cu siguranta de ordin cultic,nu poate fi inca precizata.Cronologia grupului Ferigile se intemeiaza in principal pe cea a cimitirului eponim.Cele trei faze mari de dezvoltare au fost surprinse,partial sau integral,si in evolutia celorlalte necropole.Pe valea Topologului s-a putut preciza mai bine ultima faza (Ferigile III),dovedindu-se indiscutabil atat derivarea ei din faza anterioara (Ferigile-Nord) ,cat si bogatia inventarelor ,fapt ce nu reiesea atat de limpede in statiunea eponima.In ansamblul lui, grupul Ferigile urmeaza in timp dupa cultura Basarabi. Afirmatia se intemeiaza in principal pe periodizarea necropolelor din SV Olteniei(Balta Verde si Basarabi,mai vechi decat Gogosu,aceasta din urma fiind contemporana cu cea mai veche faza de la Ferigile) si este confirmata de stratigrafia de la Gradina na Bosutu (Vasica),unde elemente ale celei mai vechi faze Ferigile apar in stratul ce suprapune locuirea de tip Basarabi.De altfel,toate elementele de datare absoluta si relativa (arme,fibule,podoabe etc.)din grupul Ferigile reprezinta tipuri mai recente decat cele ale perioadei Basarabi.Relatia genetica a grupului Ferigile cu cultura Basarabi este evidenta in formele si decorul ceramicii celei mai vechi faze de la Ferigile,desi in aria de raspandire propriu-zisa a grupului Ferigile nu s-au identificat inca descoperiri specific culturii Basarabi. Aria grupului Ferigile se circumscrie insa in totalitatea ei in aria culturii Basarabi,iar lipsa in zona subcarpatica a descoperirilor de tip Basarabi se explica prin foarte slaba locuire a acestei zone in Hallstattul mijlociu. Acest fapt a dus la formularea ipotezei potrivit careia o parte a populatiei din Campia Romana a fost nevoita sa se stramute la sfarsitul Hallstattului mijlociu (in prima jum. A sec.7 i.Hr. sau pe la mijlocul acestui veac) in zona mai ferita a Subcarpatilor meridionali.Fenomenul,care se evidentiaza in mod complementar si prin constatarea unei depopulari foarte accentuate a zonelor de ses din S Munteniei si Olteniei,exact in aceeasi vreme ,a fost pus in legatura cu framantarile dintre sciti si cimmerieni in stepele nord- pontice si cu presiunile rezultate si exercitate din diferitele directii si care au facut viata in Campia Dunarii mai putin sigura. In concluzie,purtatorii grupului Ferigile sunt triburi geto-dacice strans inrudite,prin cultura materiala si spirituala,cu cele de la Dunarea de Jos si din zona dintre Dunare si Balcani.

Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, Ed.Enciclopedica,vol.D-L,pag.130-133; vol A-C ,pag.186. coord.stiintific Constantin Preda

Cultura (grupul) Ciumesti-Piscolt.

Cultura (Grupul) Ciumesti-Piscolt.

Foto la sfarsitul postarii!!!!!!!!!!

   Cultura din neoliticul mijlociu,formata pe fond local tardenoisian,sub influenta culturii Cris. Aria sa de raspandire cuprinde NV Romaniei si tinuturile vecine din Ungaria,Ucraina si Slovacia. Evolutia a fost impartita in doua faze(Berea I si Berea IX). Comunitatile Ciumesti se ocupau in special cu cultivarea plantelor ,cu cresterea animalelor domestice (pe scara redusa) si cu vanatoarea.Majoritatea uneltelor au fost microlite (de traditie tardenoisiana). In unele complexe ( de ex. Berea I) uneltele au fost lucrate mai ales din obsidiana cenusie (de Tokay).Predomina lamele urmate de trapeze,razuitoare,etc.Sunt si unelte din silex.Cele de piatra slefuita sunt rare.Ele au o forma trapezoidala,adesea cu sectiune biconvexa.

  Ceramica a fost modelata din pasta amestecata cu pleava si cioburi pisate.Decorul specific pentru prima faza a fost trasat cu o unealta cu varful gros.Se realizau motive in forma de linii ondulate,bucle. In faza Berea IX  sunt si vase cu décor pictat pe fond portocaliu sau rosu,cu benzi late si linii subtiri putin ondulate sau in retea.

   O serie de asezari s-au gasit in zone de dune de langa satul Ciumesti.Locuintele erau bordeie,cu groapa de forma ovala,prevazute cu cate o vatra simpla. Nu s-au gasit figurine.Langa Sacuieni a fost descoperit un mormant de inhumatie ,cu schelet in pozitie chircita,pe partea dreapta,”asezat” pe un pat de cioburi din vase mari.Langa schelet era un vas cu décor pictat si o aschie de obsidiana.In groapa se mai aflau mai multe schelete de bovine.

  Ciumesti-sat in com.Sanislau (jud.Satu Mare)

  Piscolt-comuna in jud.Satu Mare.

   Enciclopedia Arheologiei si Istoriei vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica 1994,vol A-C,pag307

Coord.stiintific Constantin Preda.

http://img152.imageshack.us/img152/2945/grupulpiscolt1.jpg

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 5F0745DC-A3DF-4B28-9C8F-5DE4CA676E2F

Format: 13 cm   Ceramică   image/jpeg

Source: Muzeul Judeţean - SATU MARE |

Provenance: Pişcolt

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Strachină bitronconică, cu slip brun lustruit, cu

Contributor: Grupul Pişcolt

Date: Neolitic   prima jumătate a mileniului V a.Chr.   -5050

Subject: Vas ceramică |   Strachină |   Ceramică |   Romania |  

Description: Strachină bitronconică, cu slip brun lustruit, cu luciu metalic, ornamentată prin pictare cu negru, cu benzi late formând ogive umplute cu linii subţiri vălurite. În zona de bombare maximă sunt amplasate patru tortiţe perforate.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img803.imageshack.us/img803/8238/grupulpiscolt2.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 266580BF-0F8A-4161-8FE3-D714CCD1B359

Format: 10 cm   Ceramică   image/jpeg

Source: Muzeul Judeţean - SATU MARE |

Provenance: Pişcolt

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Strachină tronconică cu slip brun lustruit,

Contributor: Grupul Pişcolt

Date: Neolitic   începutul mileniului V a.Chr   -5050

Type: StillImage |

Subject: Vas |   Strachină |   Ceramică |   Romania |  

Description: Strachină tronconică cu slip brun lustruit, cu luciu metalic, ornamentat prin pictare cu linii subţiri, cu negru.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img21.imageshack.us/img21/4294/grupulpiscolt3.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 68A7CB11-43B3-4600-94B3-BE7A12250571

Format: 1,3 cm   2,6 cm   Ceramică   Diametrul interior al cupei 1 cm   image/jpeg

Source: Muzeul Judeţean - SATU MARE |

Provenance: Halmeu

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Lingură din lut miniaturală, coadă de formă conică

Contributor: Grupul Pişcolt

Date: Neolitic târziu   5030-4840 a.Chr.   -5030

Type: StillImage |

Subject: Lingură |   Lingură miniaturală |   Ceramică |   Romania |  

Description: Lingură din lut miniaturală, coadă de formă conică, cupa lingurii de formă ovală, uşor neregulată.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

http://img850.imageshack.us/img850/3779/grupulpiscolt4.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: 13DBB8DB-4A3B-485F-B21F-0CA0DCC2ADFF

Format: 3,3 cm   Ceramică   image/jpeg

Source: Muzeul Judeţean - SATU MARE |

Provenance: Halmeu

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Cultura Pişcolt

Date: Neolitic târziu   prima jumătate a mileniului V a.Chr.   -5030

Type: StillImage |

Subject: Vas ceramic |   Vas miniatural |   Ceramică |   Romania

Description: Vas miniatural în formă de amforă, cu două proeminenţe perforate vertical, dispuse în zona diametrului maxim.

http://img411.imageshack.us/img411/3482/grupulpiscolt.jpg

View item at

cIMeC - Institutul de Memorie Culturală

Identifier: BEF779E4-1EC1-4381-A817-1F9DCD73BB10

Format: 13,5 cm   Ceramică   image/jpeg

Source: Muzeul Judeţean - SATU MARE |

Provenance: Urziceni

Publisher: CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucharest, Romania |

Contributor: Grupul Pişcolt

Date: Neolitic   începutul mileniului V a.Chr.   -5050

Type: StillImage |

Subject: Vas ceramic |   Strachină |   Ceramică |   Romania |   România |   Roumanie |   Rumänien |   Rumania |

Description: Strachină bitronconică, cu slip brun, ornamentată prin pictare cu negru, cu benzi late formând ogive umplute cu linii subţiri vălurite. În zona de bombare maximă sunt amplasate patru tortiţe perforate.

Provider: cIMeC - Institutul de Memorie Culturală |   Romania |

Cultura (grupul) Ciumbrud.

Grupul Ciumbrud.

  Ciumbrud,sat apartinand orasului Aiud (jud.Alba), pe teritoriul caruia au fost scoase la suprafata importante obiective.

    1.Necropola din Halstattul tarziu,eponima pentru grupul cultural Ciumbrud,descoperita pe terasa Muresului,in locul “Podireu”.Consta dintr-un grup de peste 25 de morminte plane ,majoritatea de inhumatie. Zece morminte au putut fi cercetate sistematic,despre alte cateva s-au putut culege date ,iar restul au fost distruse. Mormintele de inhumatie au scheletele in pozitie intinsa ,orientate in general cu capul spre NV (cu o exceptie,M10,mormant dublu,orientat E). In unul dintre cele doua morminte  de incineratie,resturile cremate fusesera depuse intr-o groapa asemanatoare ca dimensiuni si orientare cu ale celor de inhumatie. La celalalt mormant de incineratie,oasele calcinate erau raspandite pe sol,langa inventar. Tipul antropologic este brahicran,asemanator celui reprezentat in Romania in mormintele de inhumatie de la sfarsitul epocii bronzului. Inventarul mormintelor se compune din ceramica specifica grupului Ciumbrud,arme si podoabe. Dintre arme se remarca un akinakes,varfuri de sageti din bronz cu doua si trei muchii,majoritatea cu tub de inmanusare,un topor-“ciocan” si un varf de lance,toate din fier. Ca podoabe se intalnesc inele de tampla cu terminatiile conice ,coliere,oglinzi de bronz,margele din pasta caolinoasa,etc. Necropola de la Ciumbrud se dateaza in principal in a doua jumatate a sec.7 si in sec.6 I.Hr.

   2. Grup cultural hallsattian tarziu din Transilvania centrala ( a doua jum.a sec.7-prima jum. a sec.5 i.Hr),caracterizat mai ales prin morminte de inhumatie (rar incineratie),grupate in mici necropole in regiunea Muresului mijlociu si superior. Unii cercetatori denumesc acest grup “scitic” sau “scito-agatirs”,luand ca premisa diferite ipoteze etno-istorice.Nu s-au identificat pana in prezent si asezarile corespunzand acestor morminte. Necropolele sunt alcatuite din palcuri de 10 pana la 25 morminte.Scheletele se aflau in pozitie intinsa pe spate,orientarea predominanta (75%)fiind cu capul spre V si NV,cu mici variatii.In multe dintre mormintele cercetate s-a identificat ofrande de carne,depusa de regula in aceeasi parte cu vasele,mai ales la S de schelet. De asemenea, in unele morminte au fost gasite substante colorante naturale,ca bulgari de realgar. In putinele morminte de incineratie (la Baita,jud.Mures,proportia este de cca.60%,iar la Uioara de Sus incineratia ar fi fost generala),resturile cremate erau depuse de obicei in gramajoare,in gropi cu forma similara mormintelor de inhumatie. Situatia constata la Baita acrediteaza parerea dupa care ritul incineratiei devine mai frecvent in etapele noi ale grupului Ciumbrud,inlocuind incetul cu incetul inhumatia. Inventarul mormintelor de tip Ciumbrud cuprinde in special ceramica,podoabe si arme.Piesele de harnasament sunt rare,mult mai rare decat in aria nord-pontica sau chiar in alte grupuri hallsattiene tarzii din SE Europei(Ferigile). Predomina trei forme de vase ,prezente in majoritatea mormintelor:vasul mare pantecos (“bitronconic”),strachina cu marginea invazata si cescuta cu toarta suprainaltata. Mai rar se intalnesc vase borcan,cani,strachina evazata etc. Dintre obiectele de podoaba ,se remarca inelele de bucla cu terminatiile conice,margele din pasta caolinoasa,dispuse in siraguri si asociate frecvent cu cochiliile kauri (Cypraea moneta),purtate la gat sau pe par.S-au mai gasit bratari din bronz,diferite aplice si falere din bronz,rar din aur,unele provenind probabil de la harnasament,cercei,verigi,atarnatori. Fibulele sunt relativ rare. Oglinzile sunt de doua tipuri: circulare ,cu veriga de prindere pe spate si cele cu maner. Ca arme,se remarca spadele scurte sau pumnalele de tip akinakes si cutitele de lupta cu un tais,cu manerul de aceeasi forma cu cel al spadelor. Din cele 33 de exemplare de spade si cutite cunoscute pana in prezent in aria grupului Ciumbrud,aproape toate sunt din fier (consideram ca exemplarul de parada,din bronz,de la Firminis,jud.Salaj,nu apartine sigur grupului Ciumbrud),dar cu o foarte mare varietate tipologica. Varfurile de lance ,din fier,sunt relativ rare.Tipul predominant al topoarelor de lupta este acela de topor-ciocan  (9din 11 topoare descoperite;s-au gasit si doua topoare bipene). Arcul a fost una  dintre armele de baza a luptatorilor grupului Ciumbrud,dovada numeroasele varfuri de sageti de diverse tipuri,din bronz sau os,rar din fier,precum si aplicele cruciforme ce impodobeau tolbele. Tot din inventarul mormintelor grupului Ciumbrud provine si un asa numit “varf de baldachin”gasit in mod intamplator la Gornesti (jud.Mures),o piesa de bronz conica ajurata,avand in varf o protoma in forma de caprior. Astfel de obiecte faceau parte probabil din decorul carelor funerare (nasaliilor),fiind raspandite in stepele nord-pontice si in Caucaz pana in Iran. Asupra datei de inceput a grupului Ciumbrud se poarta discutii.Suficiente elemente de inventar (tipuri ceramice,fibule,piese de harnasament etc.) arata ca o buna parte din morminte pot fi datate in sec.7 i.Hr,mai ales in a doua lui jumatate. Este plauzibil sa se considere ca acest grup s-a cristalizat la cca.650 i.Hr.Cele mai vechi morminte au fost semnalate in necropolele de la  Ciumbrud,Blaj,Cipau,Cristesti,etc; aceleasi necropole au dainuit insa si in cursul sec.urmator. Cele mai recente morminte sunt din prima jumatate a sec.5 i.Hr (Baita). In ciuda relativ numeroaselor date despre mormintele grupului Ciumbrud (numarul minim al celor dezvelite pana acum este de 225) exista inca incertitudini in privinta caracterului sau autohton sau intrusiv.Majoritatea cercetarilor inclina catre a doua pozitie.Trasaturile straine,mai ales rasaritene,ale acestui grup,se evidentiaza pe de o parte prin contrastul pe care il prezinta fata de grupurile de la S de Muntii Carpati (Ferigile,Barsesti,Gogosu,Dobrina-Ravna etc.),sau de la N (Sanislau,Kustanovice),pe de alta parte prin prezenta unei serii de elemente cu analogii in N Marii Negre si care pot fi interpretate si ca influente culturale,dar si ca tradand eventuala origine rasaritene a grupului Ciumbrud. Identificare grupului Ciumbrud cu populatia agatirsilor se intemeiaza pe mentiunea lui Herodot ca de la acestia curgea raul Maris (Muresul). Pornind de la aceasta foarte probabila identificare,s-au emis diferite ipoteze care urmaresc sa puna de acord documentatia obiectiva arheologica cu datele istorice destul de sumare despre agatirsi.Daca se accepta ca grupul Ciumbrud reprezinta pe agatirsi,atunci putem avea de a face ,fie cu o populatie autohtona care a suferit o influenta nord-pontica relativ puternica (elementele rasaritene –arheologice si filologice,s-ar putea explica si prin traditii perpetuate de la sfarsitul epocii bronzului) ,fie o populatie tracica  rasariteana sau iraniana nescitica,dislocata aici in urma luptelor dintre sciti si cimmerieni,cel mai  tarziu in sec.7 i.Hr.Mult mai putin probabila apare ipoteza ca ar fi vorba despre o populatie scitica,patrunsa aici dupa infrangerea scitilor de catre Cyaxarex la cca.600 i.Hr,deoarece nu tine seama de existenta grupului Ciumbrud  in a doua jum. a sec.7 i.Hr. Depistarea asezarilor ca si mai buna cunoastere a culturii din etapa anterioara vor contribui la elucidarea atribuirii etnice a grupului Ciumbrud.

Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica,Bucuresti,1994

Pag.305-307, coord.stiintific Constantin Preda

Cultura (grup) Bistret-Isalnita.

Grupul cultural Bistret-Isalnita.

http://img62.imageshack.us/img62/9566/bistretisalnita.jpg 

   Grup cultural de la sfarsitul epocii bronzului si inceputul primei epoci a fierului (cca.sec.13-12 iHr),care ocupa lunca Dunarii de la Clisura si pana la varsarea Oltului. Repertoriul ceramic al grupului Bistret-Isalnita cuprinde amfore bitronconice,castroane cu contur patrat vazut de sus,cesti cu doua torti cu contur patrat,vase duble (“solnita”),cesti semisferice cu toarta suprainaltata. Decorul este constituit in principal din caneluri inguste sau oblice pe pantecul sau pe gatul vaselor,putine vase avand décor incizat. Mormintele sunt de incineratie in urna. Alte descoperiri de tip Bistret-Isalnita se mai cunosc de la Ostrovu Mare,Isalnita,Bechet,Nedeia sau Mihailovgrad sau Balej (Bulgaria). Dupa unii cercetatori grupul Bistret-Isalnita ,de origine vestica legat de cultura Cruceni-Belegis reprezinta ultima manifestare a epocii bronzului la Dunarea olteana ,punand capat culturii Garla Mare dupa faza Carna si facand trecerea catre cultura hallstattiana de tip Vartop.

Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica,Bucuresti 1994

Pag.181-182, coord.stiintific Constantin Preda

Cultura Dudesti

Cultura Dudesti.

http://img856.imageshack.us/img856/7839/93875468.jpg

http://img69.imageshack.us/img69/5357/12506803.jpg

http://img820.imageshack.us/img820/4160/70216428.jpg

         Dudesti-cartier al municipiului Bucuresti,unde pe marginea terasei joase a Dambovitei,pe locul “Serele Dudesti”,s-a descoperit o asezare neolitica eponima a culturii cu acelasi nume. In cuprinsul ei s-au delimitat  doua straturi (cel inferior,din prima faza  numita Malu Rosu a culturii,iar cel superior,din faza Fundeni). In cursul sapaturilor s-au dezvelit resturile unei locuinte rectangulare,de dimensiuni modeste,de suprafata. Uneletele de silex erau microlite (lame,razuitoare). Ceramica a fost modelata din pasta amestecata cu pleava . In cuprinsul asezarii s-a gasit si un mormant de inhumatie ,cu schelet in pozitia chircita,pe partea dreapta,fara inventar,apartinand aceleiasi culturi. In sectorul cercetat s-amai gasit si un mormant de incineratie in urna (sec.2 d.Hr).

         Cultura neolitica din prima jumatate a mileniului 5 i.Hr,s-a dezvoltat pe parcursul a trei faze: Malu Rosu, Fundeni si Cernica. In prima faza comunitatile au trait in regiunea cuprinsa intre Mostistea si pana dincolo de Desnatui. In a doua faza asezarile se intindeau de la cursul  inferior al Siretului pana la Desnatui,iar in a treia faza arealul lor s-a restrans intre Jiu si Mostistea  si in zona corespunzatoare din N.Bulgariei. S-au facut putine sapaturi in asezarile culturii Dudesti. Ocupatiile purtatorilor sai erau: cultivarea plantelor,cresterea animalelor doemstice (in special bovine),vanatoarea,culesul, etc. Uneltele de silex sunt reprezentate de microlite (razuitoare,lame,varfuri cu peduncul). Cele de piatra slefuita erau tesle si topoare plate,neperforate. Uneltele de os si corn sunt putine.

        Ceramica a fost modelata ,in principal, din pasta amestecata cu multa pleava. Vasele de uz comun sunt borcane ornamentate cu barbotina,brauri alveolare si proeminente,rar cu adancituri. Vasele din a doua categorie (piriforme si altele) au decor compus din benzi cu suprafata hasurata,dispusa in trepte si din spirale de linii incizate. Decorul era grupat in metope.Vasele din pasta fina,in forma de pahare si castroane,erau de culoare cenusie sau neagra,cu suprafata lustruita si ornamente cu grupuri de caneluri. Aceasta categorie se va mentine in uz pana in plin neolitic tarziu in S-E tarii noastre.

       S-au descoperit si cateva figurine antropomorfe ,redand un personaj feminine,de obicei asezat in genunchi si, mai rar,in picioare. Plastica Dudesti are analogii apropiate in N-V Asiei Mici. Ritul funerar este slab documentat prin scheletul de la Dudesti,si prin cel de la Cernica. Este dovedit  paralelismul in timp cu sfarsitul culturii Starcevo-Cris,cu fazele mijlocie si tarzie a culturii ceramicii liniare,cu una din fazele timpurii Turdas,cu cultura Ciumesti. Majoritatea elementelor culturii Dudesti reprezinta fondul pe care s-a dezvoltat cultura Boian.

Enciclopedia Arheologiei si Istoriei vechi a Romaniei,vol D-L,pag.87,Ed.Enciclopedica 1996

Coord.stiintific  Constantin Preda