Cultura Costisa in contextul epocii bronzului din Romania,Ed.”Constantin Mastasa”,Piatra Neamt,2001,Gheorghe Dumitroaia,Alexandru Vulpe

http://imageshack.us/g/542/culturacostisa.jpg/

Cultura Costisa

Perioada mijlocie a epocii bronzului.[1]

  Perioada este caracterizata prin raspandirea unor grupuri culturale,relative stabile,cu arii geo-morfologice bine conturate,in care se dezvolta manifestari specific,consistent definite.

  Desi arheologii nu au ajuns la un consens in ceea ce priveste cronologia absoluta,perioada mijlocie a bronzului cuprinde cea mai mare parte a mileniului al II-lea ien;prin metoda tipologic-comparativa ,a contactelor din aproape in aproape cu civilizatiile istorice ale Orientului Apropiat,ne situam aproximativ intre 2000/1900 si 1400 ien;datarile cu radiocarbon (din zona culturii Costisa nu posedam date fiabile) si al dendocronologiei au “ridicat” cu cateva secole aceasta datare: intre aproximativ 2300/2200 si 1500 ien.

   Cea mai mai bine cunoscuta manifestare arheologica ,atestata in zona,este cultura Monteoru,a carui periodizare se intemeiaza pe observatiile stratigrafice minutioase efectuate de Ion Nestor in asezarea de la Sarata-Monteoru,jud.Buzau. Aria de raspandire a culturii Monteoru cuprinde zona de dealuri a Carpatilor de Curbura si a sud-vestului Moldovei,pana in bazinul Trotusului. In cursul unei faze mijlocii (denumita prin termenul tehnic IC2 ),tipurile ceramice ce caracterizeaza aceasta cultura se extind si in aria bazinului Bistritei,arie in care se dezvolta grupul cultural Costisa.Descoperiri specific diferitelor  faze ale culturii Monteoru au fost atestate si in sud estul Transilvaniei,in special in judetele Brasov si Covasna.In general este vorba de materiale ceramice  aflate in situri ale altor manifestari cultural.

    In zona de dealuri subcarpatice ,mai ales cele ale judetelor Neamt si Bacau,se dezvolta cultura Costisa,denumita astfel dupa ceramica specifica (decorata in special cu triunghiuri si romburi hasurate),descoperita in cursul sapaturilor facute de Alexandru  Vulpe si Mihai Zamosteanu ,in 1959-1962,pe Cetatuia de la Costisa,jud.Neamt.

     Situri intru-totul asemanatoare ca manifestare culturala cu cea de la Costisa sunt relativ putine si marginite la o zona restransa in bazinul mijlociu al Bistritei(vezi recent cercetata asezare de la Silistea,jud.Neamt,aflata la doar 6 km departare,in linie dreapta de Costisa). Pe de alta parte insa,ceramica  al carei specific este apropiat de cel al materialelor descoperite la Costisa,a fost atestata si in nordul Moldovei,in judetele Suceava,Botosani si Iasi. In depresiunile intramontane est-transilvanene s-au identificat  situri din care,de asemenea,s-a cules o ceramica foarte apropiata ca forme si decor cu cea de la Costisa;aceste descoperiri au fos in mod nejustificat considerate mai demult o cultura aparte-cultura Ciomortan,dupa asezarea de la Ciomortan(Csiksomortan)-Pauleni,jud.Harghita.

      Aspectul  Ciomortan al culturii Costisa s-a dezvoltat probabil pe fondul cultural al bronzului timpuriu din depresiunea Ciucului,ilustrat prin grupul Jigodin,cu ceramica decorata cu sfoara (snurul),descoperita mai ales in urma sapaturilor efectuate sub conducerea lui Petre Roman la Leliceni,langa Miercurea Ciuc. Materialele specific e ale grupului Jigodin au fost atestate sporadic si in Moldova,mai ales in bazinul Trotusului.Totusi fondul cultural anterior culturii Costisa care ar trebui sa explice formarea acestei culturi nu este inca pe deplin cunoscut.

    Cercetarile intreprinse si recent valorificate de Gheorghe Dumitroaia la Lunca,com.Vanatori,jud.Neamt reprezinta ,pana acum,cea mai importanta contributie,de la sapaturile de la Costisa incoace,la elucidarea problemei fondului cultural care a precedat cultura Costisa. Acolo,in punctul Poiana Slatinei s-au conturat in mod clar doua niveluri,pe care autorul le-a atribuit grupului cultural denumit,pe drept sau pe nedrept (ramane de vazut),Komarov-Costisa. Fragmentele ceramice aflate in nivelul  1 (inferior) nu prezinta analogii cu ceramica culturii Costisa. Materialele asemanatoare,dar nu identice, au fost atestate abia in nivelul 2 (superior).

     Potrivit impresiilor d-lui Alexandru Vulpe,formele si decorul ceramicii nivelului inferior de la Lunca se regasesc,in parte,si pe vase din nordul Basarabiei (grupul Edinet),dar si din Transilvania (grupul Iernut),ambele apartinand fondului cultural al bronzului timpuriu. S-ar contura,astfel,o larga arie culturala ale caror manifestari ar putea explica geneza culturii Costisa si ale facies-urilor inrudite din aria Carpatilor Rasariteni.

    Ultima manifestare arheologica atestata in zona este cultura Wietenberg (denumita astfel dupa toponimul german al Dealului Turcului din marginea Sighisoarei). Ceramica bogat decorat de tip Wietenberg este raspandita in toata Transilvania,dar piese cu decor specific se regasesc in mai toate asezarile zonelor din apropiere. S-au gasit fragmente decorate in maniera Wietenberg la Costisa,la Bogdanesti si  Racaciuni (Bacau), etc. Cea mai importanta descoperire a fost facuta recent de Valeriu Cavruc cu prilejul sapaturilor de pe Cetatuia  de la Pauleni(Ciomortan) ,unde s-a observant cum o groapa (sau un bordei) cu ceramica Wietenberg a fost sapata in pamantul valului de aparare a locuirii apartinand culturii Costisa, facies-ul Ciomortan. S-a confirmat astfel raportul chronologic,presupus mai demult,intre cele doua culturi.

       Consideratii asupra culturii Costisa-Komarov de pe teritoriul Moldovei.[2]

     Intrucat cultura Costisa a fost considerata inca de la descoperirea sa drept varianta locala a culturii Komarov,asa dupa cum a fost catalogata si cultura Bjaly Potok,s-ar impune,poate,consemnarea caracteristicilor complexului Costisa-Komarov-Bjaly Potok,format din monumente oarecum asemanatoare de pe teritoriul Romaniei de est,nordul Basarabiei,Ucrainei de Vest si Poloniei de sud est.

     I.Svesnikov a stabilit pe baze tipologice concrete ,ca asa-zisa cultura Komarov s-a format in Ucraina de Vest (Podolia,Volhynia si zona subcarpatica) pe baza variantelor regionale ale culturii ceramice snurate,demonstratia facuta avand la baza analogiile existente intre formele de vase si sistemele de ornamentare. Acelasi cercetator a impartit cultura Komarov in trei  faze:

a)faza timpurie,care este reprezentata prin forme ceramice  si decor asemanatoare ceramicii snurate,plasata la sfarsitul bronzului timpuriu si inceputul bronzului mijlociu;

b)faza mijlocie,care este reprezentata in special prin vase in forma de lalea,cupe,vase borcan,kantharoi,cesti cu triunghiuri hasurate,inclusive o serie de vase cu influente Wietenberg si Monteoru;

c) faza tarzie,caracterizata prin aparitia vaselor borcan cu brau sub buza,sincrona culturii Noua.

Istoricul descoperirilor.

       Meritul  evidentierii si punerii in valoare a descoperirilor de factura Costisa de pe teritoriul Moldovei revine prof.Al.Vulpe ,care a intreprins cercetari in anii 1959-1960 si 1962 in statiunea devenita eponima,pe baza carora a fost posibila introducerea in arheologia romaneasca a termenului de cultura Costisa.

     Pana in acel moment,pe teritoriul est carpatic fusesera descoperite intamplator,pe cale perieghetica sau prin sapaturi sistematice diverse materiale asemanatoare la: Horodnicul de Jos,Baiceni-Cucuteni,Costisa,Piatra-Soimului(Calu)-Horodistea,Bodesti-Frumusica,Trusesti,Corlateni,s.a,insa datorita stadiului cercetarilor nu au fost incadrate corespunzator.

    In anii 1960 si 1964 au mai fost intreprinse alte sondaje la Valeni-Botesti si Luminis (Iapa)-Deleni,ramase  inedite pana la aceasta data (2001),iar in anul 1968 s-a efectuat o sapatura de mica amploare in asezarea Borlesti-Dealul Runcu.

    Desi discutiile purtate pe baza principalelor descoperiri  (Costisa si Borlesti) reuseau sa atraga atentia asupra fenomenelor cultural care s-au petrecut la nivelul bronzului mijlociu pe teritoriul Moldovei si chiar sa impuna conceptul de cultura Costisa,in conditiile nepublicarii integrale a rezultatelor  investigatiilor sistematice si a cunoasterii unui numar redus de situri,existau prea putine informatii.

   Cu timpul,numarul descoperirilor a crescut,semnalarile cuprinse in repertoriile regionale sau judetene aparute in anii 1970,1984-1985 si 1991,precum si unele descoperiri intamplatoare  sau sapaturi sistematice ,largind sfera de cunoastere. Semnificative au fost cercetarile de dupa 1980 de la Poduri,Hartop,Prajeni si mai ales Lunca,care au imbogatit baza documentara,astfel incat la ora actual descoperirile de factura  Costisa –Komarov sunt mult mai edificatoare.

    Tinand cont de colaborarea inceputa in anul 1999 intre Muzeul de Istorie Piatra Neamt si Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfantu-Gheorghe in ceea ce priveste cercetarea siturilor de la Lunca si Pauleni,de investigatiile de la Silistea care au debutat  in anul 2000 si sapaturile din 2001 de la Costisa,se poate spune ca la ora  actuala exista  sansele clarificarii multora dintre aspectele referitoare la bronzul mijlociu din Moldova.

Aria de raspandire.

    In momentul de fata sunt semnalate peste 50 de asezari,necropole sau punce cu materiale  Costisa-Komarov.

   Asezari mai importante,cu stratigrafie vertical sau orizontala,care dovedesc locuiri de durata,inclusive un punct de obtinere a sarii din apa izvoarelor  sarate,se gasesc mai ales in zona subcarpatica (in jud.Neamt si Bacau). Alaturi de acestea,care ofera materialul cel mai relevant pentru reliefarea trasaturilor culturii,exista si alte situri de la vest de Siret in care s-au gasit putine fragmente ceramice de certa factura Costisa-Komarov.

   In privinta complexelor funerare,acestea se gasesc aproape in totalitate in nordul Moldovei:trei in jud.Suceava si trei in jud.Botosani,pe cand cel de-al saptelea este documentat la limita de sud a teritoriului studiat si a arealului Costisa.

    Nu mai putin important este faptul ca intr-un numar semnificativ de asezari Noua s-au gasit fragmente ceramice de traditie Costisa-Komarov. O cartare recenta a obiectivelor ne-a relevant existent unor situri Noua  cu traditii ceramice mai vechi  indeosebi in partea estica,in timp ce in zona subcarpatica,unde sunt cunoscute cele mai clare descoperiri tip Costisa,nu exista decat doua asezari Noua cu ceramica de traditie Costisa-Komarov. Evident aceasta releva o situatie inversa celei existente pentru asezarile asa-zis “clasice” ale bronzului mijlociu,din jumatatea de nord a Moldovei.

     Ceramica.

   In siturile Costisa-Komarov de pe teritoriul Moldovei exista cateva categorii ceramice,pe baza carora pot fi stabilite atat asemanarile cat si deosebirile dintre cele doua arii,de sud si de nord,care apartin acestui complex cultural est carpatic.

   Din punct de vedere al pastei,aproape toata ceramica Costisa contine ca degresanti nisip,silex sau piatra pisate. Suprafetele vaselor sunt in general brune-caramizii,de aspect zgrunturos si poroase in cazul vaselor de tip grosier si cu urme de lustruire in cazul vaselor din categoria ceramicii fine. Foarte recent a fost pusa in evidenta ceramica cu decor striat descoperita acum cateva decenii ,care dupa cum s-a spus ar sta la baza unora dintre cuylturile bronzului mijlociu. Ceramica tip Besenstrich  este atestata  pana in present la Costisa,Luminis-Deleni ,Valeni,Poduri si Silistea,avand l;egturi stranse cu ceramica de la Pauleni (Ciomortan) din estul Transilvaniei,zona in care a existat anterior grupul cultural Zoltan.

   Ca forme mentionam:

1)      vase de dimensiuni mari,cu corpul globular,gatul cilindric si buza evazata spre exterior,

2)       vase de dimensiuni mari,cu peretii drepti sau usor ovali,buza interioara rotunjita,

3)      Vase de dimensiuni mari si mijlocii,cu peretii arcuiti si buza evazata avand partea superioara orizontala

4)      Vase in forma de lalea

5)      Vase tronconice

6)      Amfore si amforete

7)      Castroane

8)      Cesti si Kantharoi

     Ornamentul consta ,de obicei,mai ales la vasele de marimi medii,din triunghiuri cu unul dintre varfuri in jos,hasurate si limitate de  linii orizontale incizate. Uneori liniile incizate sunt asociate cu crestaturi ,decor tip” dinti lup”,s.a. In general decorul ceramicii Costisa este putin variat,asa cum demonstreaza ceramica din statiunea eponima si cea de la Borlesti,fiind cu precadere compus din triunghiuri hasurate aplicate pe umarul vaselor si asociate cu benzi de linii orizontale incizate. La Poduri,indeosebi,au fost remarcate pseudo-triunghiuri  umplute cu puncte asemeni vaselor de la Pauleni-Dealul Cetatii.

     Multe piese ceramice din unele situri din partea de nord a Moldovei au analogii in cultura Komarov,asa cum sunt indeosebi materialele de la Lunca,cu triunghiuri si linii orizontale incizate,reprezentand vase tip lalea,s.a. Tot la Lunca exista fragmente ceramice pe care triunghiurile hasurate se plaseaza pe marginea superioara a buzei evazate,care impreuna cu fragmentele de vase  cu incizii pe gat,dar si fragmentele de vase cu caneluri largi,brauri si buze crestate au analogii in faza a doua a  culturii Komarov. Vasele cu corpul globular,gatul in forma de palnie si buza puternic evazata ,au analogii si in culturile ceramice snurate sau in siturile etapei timpurii a culturii Komarov din Ucraina de vest,dar si in complexul  Trzciniec-Komarov. Ornemantul “dinti de lup” a fost intalnit pe ceramica descoperita la Lunca,Borlesti,Botosana si Corlateni.

 Legaturi;datare.

       Din prezentarea de mai sus reiese,destul de clar,existenta unor elemente comune la toate categoriile de materiale gasite in siturile din jumatatea de nord a Moldovei,care se aseamana dar si se deosebesc de descoperirile de factura Ciomortan din sud estul Transilvaniei si cele din aria Komarov de la nord.

       Acum patru decenii,prof.Al.Vulpe data cultura Costisa la inceputul primei jumatati a bronzului mijlociu,intr-un interval de timp corespunzator fazelor IC4-IC3 si IC2-I a ale culturii Monteoru. Domnia sa considera ca asa zisa cultura Costisa s-a format in Podolia si zona subcarpatica pe baza variantelor locale ale culturii ceramice snurate,descoperirile din Moldovafiin considerate mai timpurii decat fazele I si II ale culturii Komarov la momentul respective. Aceasta opinie a fost privita cu rezerve de unii cercetatori ,intrucat s-a considerat ca nu s-au adus argument convingatoare care sa demonstreze ca materialle Costisa contin elemente comune (forme ceramice si decor,indeosebi) cu cultura ceramicii snurate. Atat sapaturile vechi (Costisa si Borlesti) cat si cele de data recenta (Prajeni,Poduri,Lunca sau Silistea) nu au dus la descoperirea unor materiale ceramice ornamentate cu snurul sau pseudo-snurul si,in plus,exista numeroase analogii tipologice care demonstreaza unitatea dintre descoperirile Costisa din Moldova cu cele din fazele clasice ale culturii Komarov.

     Cercetatoarea Marilena Florescu a observat legaturile tipologice existente intre descoperirile de la Costisa si Borlesti cu cele din Podolia si Volhynia,dar ipoteza sa,conform careia cultura Costisa se divizeaza in doua faze oarecum asincrone a fost considerata putin credibila. Dupa M.Florescu,faza timpurie a culturii Costisa,reprezentata de situl de la Borlesti,contine elemente preluate din cultura Monteoru  (triunghiurile hasurate si “dintii de lup”,o serie de vase cu una sau doua torti),pe cand cea de-a doua faza  a culturii Costisa este reprezentata indeosebi de materialele din asezarea eponima,care au legaturi mai stranse cu realitatile arheologice  din nordul tarii noastre. Acordand prioritate cronologica descoperirilor din Romania,dr.M.Florescu a incercat sa acrediteze ideea ca civilizatia Costisa formeaza substratul genetic al complexului “Bjaly Potok-Costisa-Komarov,aducand  ca argument vasele cu doua torti care ar fi transmise din cultura Monteoru.

      Aceasta ipoteza a fost combatuta de I.Svesnikov,care arata ca siturile culturii Komarov nu pot fi datate mai tarziu decat cele de la Costisa,iar vasele cu doua torti,pe care M.Florescu le considera ca originare din aria culturii Monteoru,au anlogii in grupele regionale ale culturii ceramicii snurate. Pe de alta parte,arheologul ucrainian  nu nega o serie de aporturi datorate comunitatilor sud-carpatice la formarea aspectelor regionale ale culturii Komarov,tinand cont ca triunghiurile cu varful in jos,ca si canelurile, au o origine sud-balcanica ,ele fiind preluate si de culturile Monteoru si Wietenberg.

    Cat priveste existenta unor interferente intre comunitatile Monteoru si Costisa,sunt cunoscute aprecierile facute de Al.Vulpe in 1961,care situau aspectul Costisa la nivelul fazei Monteoru IC3,durata culturii mentionate extinzandu-se pana in momentul patrunderii spre nord a facies-ului Monteoru IC2-Ia. Materialele gasite in alte situri Costisa care se afla la “hotarul” dintre cele doua culturi (Silistea,Poduri si Podei) demonstreaza existent unei coabitari,cel putin temporare,intre comunitatile culturii Monteoru si Costisa la nivelul aceluiasi palier cronologic.

   O chestiune interesanta,la care cercetarile in curs de desfasurare de la Pauleni (Ciomortan) aduc clarificari importante,este legata de raportul existent intre cultura Costisa si ceea ce s-a denumit a fi cultura Ciomortan din estul Transilvaniei. Tinand cont de tipologia ceramicii gasita in siturile din acea zona ,apreciem ca asa-zisa cultura Ciomortan nu reprezinta,de fapt,decat un aspect local al complexului cultural Costisa-Komarov,legatura cu zona subcarpatica a Moldovei fiind evidenta.

   O problema noua a aparut odata cu sapaturile efectuate la Lunca-Poiana Slatinei ,in statiunea considerata de noi a fi drept punct de exploatare a sarii,unde ceramica constituie un element  de noutate fata de restul descoperirilor similare  din estul Romaniei. Astfel,cele mai apropiate analogii pentru vasele cu gatul in forma de palnie ,buza evazata si ornamente din linii incizate,combinate cu crestaturi “dinti de lup” si triunghiuri hasurate,apar si in alte asezari de pe teritoriul Moldovei de nOrd,impreuna cu care alcatuiesc un facies ce poate fi diferentiat de cel  in care se incadreaza descoperirile de la Borlesti,Costisa sau Poduri. Trebuie semnalat ca situl arheologic,in primul rand,dar si fragmentele ceramice cu gatul cilindric si buza rasfranta din aceasta asezare au analogii cu situl si materialelel de la Loeva,unde se afla tot un punct de exploatare a sarii.

   Avand in vedere ca in zona subcarpatica a Moldovei nu sunt cunoscute pana in prezent elemente ale culturii snurate,iar descoperirile din bronzul mijlociu enumerate mai sus au asemanari tipologice cu cele din aria clasica a culturii Komarov,apreciem ca siturile  de factura Costisa-Ciomortan-Komarov din Moldova si estul Transilvaniei alcatuiesc o varianta regionala ,probabil sincrona cu faza a doua de dezvoltare a culturii Komarov,dar care comporta doua aspecte.

Cultura Costisa[3]

Costisa 1. Comuna in jud.Neamt,in raza careia au fost  descoperite mai multe asezari,incepand cu epoca eneolitica (cultura Cucuteni),pana in epoca prefeudala. Pe dealul “Cetatuia”,desprins din terasa superioara a Bistritei,s-a cercetat in intregime  o asezare din epoca bronzului,statiune eponima pentru cultura Costisa. Stratigrafia asezarii se prezinta astfel: la baza este un nivel apartinand fazei Precucuteni suprapus de o locuire densa din epoca bronzului,reprezentand cultura Costia,peste care s-au indentificat doua niveluri cu material tipic pentru fazele IC2 –Ia ale culturii Monteoru. Suprapunerea locuirilor din epoca bronzului constituie ion acelasi timp si un element pentru datarea relativa a culturii Costisa,identificata aici pentru prima data :faza acestei culturi Costisa este mai mai veche decat faza Monteoru  IC1,fiind partial sincrona cu faza Monteoru IC2 si probabil  IC3. Asezarea din epoca bronzului de la Costisa a fost intarita de un sant sapat pe o terasa create artificial,care inconjoara tapsanul de forma elipsoidala pe care se afla statiunea.

   Caracteristica culturii Costisa este ceramica decorata exclusiv cu siruri de triunghiuri hasurate,incinse,flancate uneori cu randuri de impunsaturi. Formele caracteristice sunt ceasca cu doua torti,amfora cu doua torti pe gat,sau tubular ,pe pantece.Singura forma care reprezinta ceramica grosiera,de uz casnic,este castronul tronconic cu fragmente de brau alveolat  sub margine. Cultura Costisa a luat nastere  la sfarsitul bronzului timpuriu,pe un fond inca neidentificat,si a evoluat  de-a lungul perioadei mijlocii a acestei epoci,fiind sincrona cu fazele  IC3 si IC2 ale culturii Monteoru. Dupa cucerirea de catre purtatorii acesteia din urma culturi a asezarii eponime,cultura Costisa a evoluat probabil independent intr-o forma inca nelamurita pe deplin in tinutul de la nord de valea Bistritei. Oricum elemente ale acestei culturi au contribuit la geneza culturii Noua,de la sfarsitul epocii bronzului. Cultura Costisa prezinta stranse analogii in cadrul grupului Ciomortan,din depresiunile din rasaritul Transilvaniei. Este foarte probabil ca grupul Ciomortan sa nu fie decat un aspect local al culturii Costisa,care dovedeste afinitati cu grupul Bielyi Potok (Bialyi Potik) din Ucraina subcarpatica si cu cultura Komarov,vizibile in decorul si formele ceramice.

Bibliografie:

1 Cultura Costisa in contextul epocii bronzului din Romania,Ed.”Constantin Mastasa”,Piatra Neamt,2001,Gheorghe Dumitroaia,Alexandru Vulpe

2. Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica Bucuresti,1994,vol.AC,coordinator stiintific Constantin Preda,pag.361,362

---

[1] Cultura Costisa in contextul epocii bronzului din Romania,Ed.”Constantin Mastasa”,Piatra Neamt,2001,Alexandru Vulpe

[2] Cultura Costisa in contextul epocii bronzului din Romania,Ed.”Constantin Mastasa”,Piatra Neamt,2001,Gheorghe Dumitroaia

[3] Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi a Romaniei,Ed.Enciclopedica Bucuresti,1994,vol.AC,coordinator stiintific Constantin Preda,pag.361,362

Etapizare,periodizare culturi neo-eneolitice si din epoca cuprului, dupa prof. Cornelia Magda Lazarovici si prof.Lazarovici Ghe.

Etapizare,periodizare culturi neo-eneolitice si din epoca cuprului, dupa prof. Cornelia Magda Lazarovici si prof.Lazarovici Ghe.

      Urmatoarele pagini reprezinta extrase din lucrarea d-nei prof.Cornelia Magda Lazarovici si d-lui prof.Ghe. Lazarovici  : “Arhitectura neo-eneoliticului si epocii cuprului din Romania” de pe www.arheologie.ulbsibiu.ro.

       Extrasele fac referire doar la etapizarea,periodizarea  culturilor neo-eneolitice si din epoca cuprului cu accent pe culturile ceramice.

Sublinierile imi apartin.

Vinca=se citeste Vincea.

“Generalitati

    Nasterea,evolutia,periodizarea celor mai multe din civilizatiile balcanice neo-eneolitice dunarene se petrece sub influenta Chalcoliticului balcano-anatolian (CBA).

    Neoliticul nu se poate separa de eneolitic,cel putin in Banat si Transilvania,deoarece fondul local fiind deosebit de puternic,avand la indemana surse de cupru si sare,exista si au fost demonstrate stranse legaturi cu civilizatiile balcano-anatoliene........

    In unele regiuni din Romania,Maramures,Crisana de centru si nord,Moldova, Muntenia si Dobrogea ,procesul de neolitizare are loc mai tarziu,abia in fazele III, IV ale culturii Starcevo-Cris.

     Originea neoliticului timpuriu.

-unii sustin o dezvoltare locala,liniara a civilizatiei neo-eneolitica,

-altii considera ca geneza sa,.uneori evolutia pe faze a civilizatiilor este determinata de mari procese de migratie si difuziune cunoscute in Balcani sub diferite aspecte.

    Din harta de raspandire a celor mai timpurii descoperiri si unele procese de roire,se pot observa doua cai de patrundere spre Transilvania:una prin Banat, alta prin Oltenia. Zona Portilor de Fier a fost o cale de lagatura intre Transilvania si Macedonia,iar procesul continua spre vestul Panoniei.

     Geneza este rezultatul a doua procese de evolutie: unul determinat de curentul Monocrom-Fruhkeramik,originar din Anatolia,nedemonstrat suficient (Garasanin), definit de Vlassa pentru Gura Baciului,pe care-l numim SC 1 A ( Starcevo Cris 1 A); altul cu ceramica pictata cu alb (comuna intregii pen.Balcanice) foarte probabil tot de origine balcano-anatoliana,nici acesta clar definit.

     In opinia noastra (d-l Lazarovici) procesul de neolitizare este rezultatul unor procese de migratie petrecute la orizonturi diferite (de aceea am pastrat periodizarea in patru faze), din spatii diferite,pe drumuri diferite, cu intensitati diferite.........Un alt argument care ne-a determinat sa pastram cele patru etape este prezenta a cel putin patru migratii sudice urmate de difuziuni.

        Cronologie,evolutie si periodizarea.

     In raport cu dinamismul civilizatiilor si corelatiile lor in cele din zonele vecine,periodizarea cunosaste urmatoarele etape mari:

-neoliticul timpuriu-vreme in care se incheie procesul de neolitizare,

-neoliticul dezvoltat- termen valabil doar pentru provinciile in care este prezenta cultura Vinca din fazele A,si care civilizatii dainue pana in eneolitic,

-neoliticul mijlociu-termen valabil pentru zonele in catre evolutia este rezultat al influentei indirecte ale culturii Vinca si a orizonturilor  Policrome.

-neolticul tarziu-nascut dupa primele migratii Vinca C,

-eneoliticul timpuriu-cuprinde urmatoarele migratii sub Vinca C,mai ales la nivelul fazelor C2 si C3,

-eneoliticul dezvoltat#epoca timpurie a cuprului,cuprinde civilizatiile post Vinca C ,ca: Salcuta,Petresti.Cucuteni A2-A4,

-eneoliticul tarziu#epoca tarzie a cuprului,cuprinde civilizatiile Cucuteni A-B si B; Tiszapolgar,Bodrogkeresztur,ceramica cu toarte pastilate (faza tarzie numita Salcuta IV-Herculane II-Cheile Turzii-Hunyadi Halom-Vayska).

  Migratia.

…...

Prima migratie aduce procesul de neolitizare din care pornesc unele roiri,reflectate mai ales in asezarile secundare. Principala ocupatia era pastoritul.

Cea de-a doua migratie comporta doua elemente:o noua populatie la care ocupatia dominanta sau egala este cresterea animalelor mari,a bovinelor;vehicularea elementelor zise “Karanovo II”n(de fapt caneluri care nu au legatura cu Karanovo II,ce apar in Grecia ,Macedonia si regiunea dunareana). Legaturi mai indepartate pentru a doua migratie sunt posibile,dar multi au rezerve chiar in a studia probleme.....Alti autori sunt pentru corelatia: Vinca-Catal Huyuk-Vest.

  Difuziunea.

 

    Este un proces lent,nu presupune miscari de populatii,contine elemente de “moda”.......Migratiunile din etapa a III a sunt deosebit de importante pentru incheierea procesului de neolitizare.

     Dintre acestea ,pe baza materialelor descoperite de noi si a cercetarilor noastre, am reusit a demonstra pana acum trei-patru asemenea migratii,desi ar putea fi mai multe,motiv pentru care am separat cele patru faze ale culturii Starcevo Cris (IA,IB,IC,IIA,IIB,IIIA,IIIB,IVA,IVB) in alte subetape.Pentru unele cazuri  este vorba doar de difuziuni locale sau zonale.

    Sisteme cronologice.

  ...Multi dintre cei care au publicat materiale timpurii nu cunosc indeajuns caracterul acestor etape,acceptand sau folosind notiuni vagi ca”monocrom','pictura cu alb',''barbotin',ïmpresso”dintre atribute sau terminologii ca “Monocrom”,”Protosesklo”,Ïmpresso”etc. Acestea includ sub un singur termen  mai multe faze ale unei etape sau etape din doua-trei faze,iar atributele pe care le dau sunt vagi si analizate doar tipologic,cu o singura dimensiune,cum ar fi culoarea picturii,sau una din caracteristicile facturii. De exemplu,unii,prin termenul monocrom,inteleg doar culoarea,nu doar cea obtinuta prin ardere,ci si pe cea obtinuta prin angobare sau slip. Ei amintesc intr-o singura etapa procese ce se petrec de fapt in doua -trei etape,sau procedee tehnologice ce se repeta la diferite etape. Foarte multi nu cunosc,de exemplu,tehnologia ceramicii Protosesklo,care este lucrata cu tehnica monocroma (culoare obtinuta doar prin ardere,nu prin vopsire,slip sau angoba).

   Din aceste motive,incadrari exacte se pot face doar dupa o publicare cu descrieri corecte si mai ales prin prelucrari multidimensionale,ca exemplu: categorie,pasta,amestec,netezire,culoare,fond (tehnica de angobare,slip),forme sau ornamente (tehnica sau stil).......

     Asemenea studii s-au facut pentru ceramica liniara si cardiala...,pentru ceramica Vinciana si CCTLNI.....,Tripolye,Cucuteni...pentru civilizatia Starcevo Cris si grupele inrudite.

      Periodizare.

    In periodizarea globala am tinut cont de evolutia din Balcani ,in specila Grecia si Macedonia. Datele de radiocarbon confirma corelatiilor noastre....Noi am mentinut pentru neoliticul timpuriu patru faze cu sapte etape.....

   Faza I

Etapa IA

   In definirea aceste etape ne bazam pe cercetarile din Thessalia,pentru care se foloseau notiunile Monocrom sau Fruhkeramik....unde aparea o ceramica fara slip.

   Am declarat de la inceput etapa IA ipotetica,deoarece nu avem complexe ”inchise”,nederanjate....Unele complexe foarte timpurii au fost deranjate,motiv pentru care au ramas putine materiale sigure,care pot fi discutate. Asemenea materiale apar la Gura Baciului,in bordeiul B2A....

   Exista si alte materiale ,dar ele nu aveau date stratigrafice sigure. Aceste materiale nu aveau slip sau angoba,iar culoarea era obtinuta prin ardere.

     In aceasta situatie,notiunea de ipotetica nu mai era necesara,dar unii cercetatori,spre exemplu, M.Grasanin a revenit asupra periodizarii descoperirilor sale de la Anzabegovo Ia (sapaturile iugoslave) si definea unele categorii,similare cu cele din Thessalia si de la Gura Baciului. Acestea erau corecte rosatre sans engobe,monochrome rouge (Garasanin M,1980), categorii considerate dominante. Pe locul trei urma ceramica rosie cu angoba,iar pe locul patru ,cea bruna. Din pacate nu s-au publicat niciodata materialele pe complexe,motiv pentru care nu s-a putut opera cu complexele. In sapaturile americane predomina aceleasi categorii (Gimbutas,1976;Mock 1976;Gardner 1976),doar ca acolo apare ceramica cu slip rosu si brun. Ceramica era arsa la temperature de 850  grade ,cum sunt si unele categorii la Gura Baciului in nivelele I si II.

     Prezenta slipului rosu si brun,constituie argumente clare,care ne permit a incadra mai larg etapa Anzabegovo Ia decat o vedea Gimbutas, din etapa SC Ia cand sunt doar specii monochrome rosii  (Gimbutas,1976) ,confirmate de clasificarile noastre (Lazarovic Ghe.,1996). Unele forme de vase sunt mai tarzii si acelea au slip brun si tot aatunci apar si culorile roz (Gimbutas,1976).Acolo mai apar forme de vase ,precum piciorul scund lobat,prezent si la Carcea,caracteristice unei etape mai tarzii. In prelucrarile noastre mai vechi grupa Anzabegovo I a se incadra mai tarziu,in etapa SC IC (Lazarovici Ghe.,1996). De altfel,M.Garasanin mai nou nu mai incadra deascoperirile din etapa Anzabegovo Ia ,in Monocrom (Garasanin M, 1998).

Etapa IB

        Etapa este dominata de pictura cu alb cu buline si alte diferite motive (triunghiuri,retea,linii paralele si variatele motive cu buline: vezi Lazarovici Gh.1992,57,pl.I;1996,fig 2-4). Toate aceste elemente se mentin in Etapa IC. Din punct de vedere stilistic,al ornamentatiei,este greu de stabilit diferenta dintre etapa IB si IC. Aceasi situatie se constata si din punctul de vedere al tehnologiei ceramicii,cand se observa inmultirea ceramicii cu angoba,slip rosu,slip brun,angoba bruna. Ea este sincrona cu Anzabegovo Ia (doar unele materiale,putine). Corelatiile pentru regiunea dunareana le-am precizat de fiecare data,asa ca nu mai revenim asupra lor (Lazarovici Gh.1977,1979,1984,1990,1992,1994a,1995,1996,1998,2000b,2005).

Etapa IC

      In vremea etapei IC are loc aII-a migratie sudica (vezi migratia a II-a). Ea este contemporana cu unele materiale Anzabegovo Ia,precizate si mai sus (Lazarovici Gh.1996,28,fig.3). In aceasta etapa se constata doua fenomene,diversificarea picturii cu alb si decaderea tehnologiei ceramicii monocrome rosii. Acum apare ceramica canelata,ceramica cenusie fiind comuna grupului Magoulitsa in Grecia (Lazarovici Gh.1995,1996,1998,2000b,2005;Lazarovici Gh.,Maxim 1995,s.v)

      Pentru aceste etape materialele nu se diferentiaza,au aproape toate caracteristicile comune,evolutia fiind definite mai ales de date statistice pentru fiecare sit in parte,evolutia locala fiind definitorie. Materiale de acest fel sunt la Anzabegovo I-Vrsnik I (1978,1980),Grivac,Donja Branjevina -analizele noastre dupa ce am studiat documentatia originala a lui S.Karmanski (lazarovici Gh.1992)-Gura Baciului I,Carcea-Hanuri si apoi Gradinile (Nica 1976,1977,1981,1984,1984a). Statiunile sunt restranse ca numar. Pentru o cronologie mai fina,daca se opereaza doar cu complexe (bordeie sau gropi,locuintele nu apar inca) atunci lucrurile se separa, se delimiteaza.

    Etapele SC IC-IIA sunt contemporane cu Presesklo,Nea Nicomedia,Magoulitsa.

Fazele II-IV

   Privind celelalte faze,noi analize nu am mai efectuat din 1996. Pentru unele faze ,la baza periodizarilor se afla materiale din unele statiuni,la care ne vom referi pe scurt.

     Pentru faza a II-a avem in vedere materialele din Macedonia,Anzabegovo Ib,Ic,Pavlovac (pictura cu alb),Gura Baciului II,Carcea II,Donja Branjevina II,dar nu in sistemul lui Karmanski…..Noi cercetari au fost effectuate la Magura cu analize C14 (Mitrea 2005). Nu stim din ce complexe provin probele,dupa pictura ar fi SC IIB ,mai ales SC IIIA.

    Pentru faza a III-a mentionam sistemul lui S.Dimitrijevici cu fazele ghirlandoid=SC IIIA,Spiraloid A=SC III B si din Bulgaria de la Pernik cu trei etape evolutive.

    Etapa III B evolueaza concomitent cu “CBA”,format din elementele Vinca A si Policromie (pentru termene si caracteristici vezi:Lazarovici Gh.1977,1979a,1984,1993;Lazarovici Gh.,Nica 1991;Nica 1976,1977,1984;Paul 1995;Maxim 1999;Dragoveanu 1989).

    Procesul de neolitizare se extinde in Moldova,unde sunt amintite peste 150 de statiuni…..,in Muntenia (sunt mentionate circa 30 puncte fara o atribuire culturala clara….,in Basarabia,unde intre Prut si Nistru sunt mentionate alte asezari…si in Crisana centrala si de nord..s.a, acest proces ,asociat cu Vinca A1 si A2 ,da nastere ceramicii liniare timpurii.

     Pentru faza III B-IV  mentionam descoperirile de la Carcea-Viaduct,Let,Trestiana (de aici este si o pictura mai timpurie,SC III A(….). Materialele de la Starcevo ,nefiind publicate pe complexe…au ramas in afara analizelor mai recente….

     Etapele SC IIIB-IVA sunt contemporane cu Larissa,Dimini Tsangli,Corinth I,anzabegovo III-IV;pentru ultimile faze sunt observatii pentru intreg arealul civilizatiei (Lazarovici Gh. 1977c,1979,125-132;1979a ,1984,1996).

  Schimbarile sunt sesizabile in arhitectura. In aceasta perioada,in Republica Macedonia (Veluska Tumba,Porodin,Tumba,Trh Tumba) apar marile telluri. In regiunea dunareana ,atat in statiunile Vinca A cat si in cele ale Policromiei apar sisteme de fortificare marcate de santuri sau palisade,chiar daca sapaturile au fost orientate doar spre locuinte si la acea vreme nu se punea problema prospectarilor.Lipsa unor prospectari sistematice,a fotografiilor aeriene pentru aceasta civilizatie a lasat deschise multe intrebari.

    Procesul este dinamic in prima parte,la periferie se nasc civilizatii noi,precum Notenkopf, ceramica liniara,LBK sau AVK,in vreme ce altele,precum CCTLNI in Transilvania,Dudesti in Campia Romana,Dudesti-Vinca in Oltenia,cultura Banatului in nordul Banatului,pana la Mures, au o puternica componenta Starcevo-Cris. La periferia acestei civilizatii apar procese de retardare,unde etapele SC IV B se mentin vreme indelungata,avand uneori un specific local,ca de exemplu la Sichevica (in Banat….), Iclod-La Doroaie (in Transilvania…),in nord vestul tarii la Berea 2………………..

Prezentarea generala a culturii Starcevo-Cris.

      Analizand situatia de pe teritoriul Romaniei observam ca exista numeroase asezari,dar ele sunt de mica intindere si denota un slab dinamism. Intre statiunile considerate neolitice timpurii sunt si altele mai tarzii-avand in amestec la unele categorii ceramice pleava in pasta,specii decorate cu barbotina,ciupituri cu unghia si slip rosu-situatie frecventa la marginea culturii Vinca,dar ele nu pot fi separate decat de specilaisti,buni cunoscatori ai ceramicii.

       Cultura Starcevo Cris are o evolutie generala aproape unitara pe un spatiu vast.

-In prima mare etapa este ceramica cu aspect monocrom,

-in urmatoarea apare pictura cu alb,

-apoi pictura cu negru si barbotina,

-apoi decorul curboliniar,ghirlandoid,apoi forme bitronconice.

Acestea ne-au determinat a mentine periodizarea in patru faze. Noi distingem opt-noua etape,Tatiana Bregant separa douasprezece etape (Bregant 1968) ,S.Dimitrijevici opt etape (1974),iar pentru Thessalia erau de exemplu sapte etape pana la aparitia culturii Larissa-Dimini-Tzangli(Hauptmann,1969 si urm.)

   Spatiul geografic larg pe care se intinde aceasta civilizatie,deschis spre diferite zone geografice,ca si cercetarile arheologice intense au determinat descoperirea unui mare numar de culturi si grupe culturale,care subliniaza specificul local, dar si legaturile etno culturale cu diverse spatii.

idei principale Arta Culturii Cucuteni, Vladimir Dumitrescu,ed.Meridiane,1979

Urmatoarele pagini reprezinta ideile principale din cartea d-lui prof.Vladimir Dumitrescu, “Arta Culturii Cucuteni”, Ed.Meridiane ,1979.

Pentru imagini:

http://imageshack.us/g/207/cucutenifazabvasbitronc.jpg/

Introducere:

-cu mai mult de un secol in urma,pe dealul numit “Cetatuia”de pe teritoriul comunei Cucuteni din jud.Iasi,la 8 km spre nord de Targu Frumos,s-a observat ca fierul plugului scotea regulat la suprafata numeroase si variate obiecte stravechi,printre care deosebit de remarcabile erau vasele de lut ars,intregi sau fragmentare,impodobite cu motive pictate in doua si trei culori,precum si statuetele de lut ars.

-facand o cercetare de alta natura in imprejurimi si afland despre descoperirile intamplatoare de la Cucuteni,T.Burada a vizitat “Cetatuia”in 1884.

-prima cercetare cu adevarat arheologica  avea s-o faca,un an mai tarziu,N.Beldiceanu- la 29 si 30 Mai 1885-insotit de D.Butculescu,cand au intreprins si un mic sondaj.

-s-au intreprins si alte sondaje,datorate entuziasmului intelectualilor ieseni,atat la Cucuteni ,cat si in alte asezari din Moldova,iar roadele cercetarilor au ajuns in atentia comunitatii internationale daorita entuziasmului lui N.Beldiceanu,G.Diamandi,Gr.Butureanu s.a.

-cu putini ani inainte, se descoperisera in Galitia(pe atunci provincie a Imperiului Habsburgic) obiecte si ceramica similare ,iar peste un deceniu,in preajma Kievului ,arheologii ucrainieni au descoperit langa satul Tripolie,aceleasi serii de obiecte,inclusiv ceramica pictata,desi mai putin numeroasa.

-inainte de 1900,in Bucovina si sud estul Transilvaniei (in apropiere de Brasov), arheologii amatori au descoperit cateva asezari preistorice,unele continand si ceramica pictata policroma,cea mai insemnata,Ariusd, a fost cercetata mai temeinic inca din 1907.

-s-a definit treptat o mare arie culturala,in Romania i s-a spus “cultura Cucuteni”,iar in Ucraina “cultura Tripolie”; unii arheologi au definit-o “premiceniana”,incercand  sa-i fixeze, relativ,pozitia cronologica.

-deoarece fenomenul cultural a fost raspandit in sud estul Transilvaniei,Moldova (mai putin coltul de sud est),Galitia,Volhinia si Ucraina de Vest pana la Niprul Mijlociu- I s-a spus ”complexul cultural Ariusd-Cucuteni-Tripolie”.

-Putin inainte de mijlocul mileniului IV,pe bazele autohtone reprezentate de cultura Precucuteni (numita astfel pentru pozitia cronologica si contributia ei la formarea culturii Cucuteni),s-a nascut -intr-o zona relativ restransa din centrul vest al Moldovei,dintre Siret si Carpati-cultura  Cucuteni ,a ceramicii pictate eneolitice ( eneolitic: aeneus=arama,lithos=piatra).

-punctul de vedere de mai sus se bazeaza pe faptul ca numai in aceasta zona au fost descoperite pana acum asezari si materiale datand din cele mai vechi etape de dezvoltare ale acestei culturi,precum si din ultima faza a evolutiei culturii Precucuteni.

-chiar daca la rasarit de Brasov s-au identificat asezari dintr-o etapa veche a culturii Cucuteni,nu s-au descoperit si asezari din ultima faza precucuteniana,asa incat lipseste precursorul direct al ceramicii cucuteniene pictate.

-fondul local al ultimei faze a culturii Precucuteni,care a dat nastere noii culturi,pare sa fi fost in chip hotarator fecundata de : cultura Gumelnita (raspandita intre Carpati si Dunare,dar si dincolo de fluviu) si de cultura Petresti (din Transilvania de centru sud)

-de la Gumelnita, Cucuteni a preluat pictura cu alb pe invelisul brun lustruit si alte caracteristici ale ceramicii din primele etape de dezvoltare,mai rare in cultura Precucuteni,

-de la Petresti, Cucuteni a preluat in primul rand tehnica superioara a prepararii si arderii ceramicii dar si pictura policroma asternuta pe vase inainte de arderea acestora in cuptor.

-decorul in relief si acela incizat in diferite maniere,ca si canelurile ,sunt mosteniri directe din Precucuteni.

-chiar daca in ultima faza Precucuteni se vopseau unele vase cu rosu crud sau alb,acestea erau preluari din culturile Gumelnita si Petresti.

- ornamentarea in benzi se leaga de conceptia decorativa mostenita de la ceramica adanc incizata a culturii Precucuteni,careia,la randul ei, i-a fost transmisa de ceramica liniara (Linienbandkeramik),tocmai pentru ca benzile decorului erau obtinute,in general,cu ajutorul unor linii paralele incizate.

Datare

-Datele radiocarbon indica,pentru cultura Cucuteni si Tripolie la rasarit de Romania,o durata de cel putin sapte secole,incepand dinainte de mijlocul mileniului IV ien si mergand pana dincolo de pragul mileniului III ien.

-pentru una dintre primele etape de evolutie  (A2) ,datele radiocarbon  se situeaza intre cca.3675 si 3535+_100 ien,ele fiind in concordanta cu o data C14 obtinuta pentru ultima faza (III) Precucuteni care indica aprox. 3600 ien (respectiv 5580_+ 85 BP),

-etapele finale ale primei faze cucuteniene (A3 si A4),datele obtinute se situeaza in preajma anului 3400 ien(=3405+_100;3395+_100;3390+_100).

-deci inceputul culturii Cucuteni,trebuie situat in 3600 ien (+_ 60-100 ani).

-sfarsitul culturii Cucuteni,deci ultima faza de dezvoltare este situata in 3000-2900 ien,dar aceasta data ar trebui coborata cu 200 ani, deoarece datele pentru cultura Usatovo,Ucraina,echivalent Foltesti,Romania care urmeaza direct cultura Cucuteni se situeaza pe la 2600-2500 ien.

-cultura Usatovo-Foltesti este considerata gresit drept ultima faza a culturii Cucuteni.

 Etapizare

-la sfarsitul sec.IX, s-a constat ca exista doua stiluri de pictura diferita,iar arheologii ucrainieni au desprins doua faze de   evolutie( A si B),dar nu stia care faze e mai veche deoarece in unele asezari din faza A s-au gasit si obiecte de arama,care lipseau din unele asezari de faza B,sau viceversa.In fapt,lipsa obiectelor de arama din unele asezari ale fazei B se datora intamplarii,caci ulterior s-au gasit si in aceste asezari.

-controversa a fost transata de Hubert Schmidt,care a interprins sapaturi sistematice in Cucuteni,intre 1909/1910. A precizat ca materialele ceramice de stil B se gasesc in stratul superior,iar cele de stil A in stratul inferior.

-In punctul “Dambul Morii” ,din apropiere Cucuteni,pe teritoriul satului Baiceni, Schmidt intalneste o ceramica pictata in stil intermediar,ce constituie un aspect de tranzitie de la faza A la B,incadrata in faza intermediara A-B.

-cercetari ulterioare intreprinse de arheologii romani au distins mai multe etape in fazele de evolutie:

1.faza Cucuteni A: etape A1,A2,A3,A4 (cu rezerva ca deocamdata etapele A1 ,A2 nu au fost separate stratigrafic)

2.faza Cucuteni A-B: etape A-B1;A-B2

3.faza Cucuteni B; etape B1,B2 (caci etapa B3 postulata ,nu s-a conturat stratigrafic).

Principalele asezari apartinand culturii Cucuteni:

-inainte de 1900, la Bod,punctul “Priesterhugel”, Brasov- Julius Teutsch,

-1907-1913, Ariusd, -F.Laszlo,

-1909-1910, Cucuteni,-H.Schmidt,

-1926, Draguseni-Suceava (faza B, Vladimir Dumitrescu)

           Ruginoasa,jud.Iasi (faza A,Hortensia Dumitrescu)

           Bontesti,jud.Vrancea (faza A, Vladimir Dumitrescu)-atribuita de unii cercetatori aspectului Stoicani-Aldeni,cu toate ca          

           procentul mare de ceramica pictata bi si policroma specific cucuteniana indica o apropiere de asezarea de la Ariusd.

Intre cele doua razboaie mondiale:

-Fedeleseni,jud.Iasi (faza A;I.Andriesescu si I.Nestor)

-Calu,jud.Neamt (fazele A,A-B, si B;Radu Vulpe; sapaturi recent reluate de Silvia Marinescu-Balcu si St.Cucos)

-Izvoare,jud.Neamt (faza A; Radu Vulpe)

-Traian-Dealul Fantanilor,jud.Neamt(faza A-B;Vladimir Dumitrescu,reluate apoi de Hortensia si Vladimir Dumitrescu)

-Rafaila,jud.Vaslui (faza A; C.Cihodaru)

-Valeni,jud.Neamt (fazele A si B;Hortensia Dumitrescu,reluate recent de St.Cucos)

-Targu-Ocna-Podei,jud.Bacau (faza B; C.Matasa,reluate recent de St.Cucos si Dan Monah)

-Costesti,jud.Iasi (fazele A,A-B si B ;Ecaterina Vulpe)

-Frumusica, jud.Neamt (fazele A,A-B, si B; C.Matasa).

 Dupa cel de-al doilea razboi mondial:

-Habasesti,jud.Neamt (faza A,asezare sapata in intregime;Vl.Dumitrescu)

-Corlateni,jud.Botosani (faza A-B; I.Nestor)

-Trusesti,jud.Botosani (fazele A si B, sapata in intregime; M.Petrescu-Dambovita)

-Cucuteni,jud.Iasi (fazele A,A-B, si B; M.Petrescu-Dambovita)

-Tarpesti,jud.Neamt (faza A; Silvia Marinescu-Balcu)

-Tiganesti(fazele A,A-B si B) si Lichitiseni ,jud.Bacau (fazele A si A-B);Marilena Florescu si Viorel Capitani.

-Toflea,jud.Galati (faza A;Marilena Florescu)

-Gura Vaii (faza A) si Viisoara,jud.Bacau (fazele A si A-B ) Anton Nitu

-Petricani,.jud.Neamt (faza A; St.Cucos)

-Ghelaiesti,jud.Neamt (fazele A-B si B;St.Cucos)

-Draguseni,jud.Botosani (faza A; Vladimir Dumitrescu si apoi Silvia Marinescu-Balcu)

-Vernesti-Comanesti si Margineni,jud.Bacau (faza A; Dan Monah)

-Ariusd,jud.Covasna (I.Nestor)

-Mihoveni, jud.Suceava (faza B; N.Ursulescu)

-Mitoc (faza A) si Stanca-Stefanesti,jud.Botosani (faza B) Anton Nitu.

Ceramica cucuteniana.

-arta ornamentarii (in special pictate,a ceramicii si sculptura cucuteniana) sunt bogat reprezentate si variate,

-formele ceramice-de eleganta desavarsita,dovedind un simt al proportiilor si al liniilor profilului de-a dreptul uimitor (fie ca este vorba de vase mari de un metru inaltime,ori de recipiente de cativa centimetri)

-toata ceramica cucuteniana-ca de altfel toata ceramica preistorica din Romania si din restul Europei,pana la inceputul celei de-a doua epoci a fierului,aprox.mijlocul mileniului I ien-a fost lucrata cu mana  ,fara folosirea rotii olarului.

-cucutenienii foloseau unelte de lemn,os si de lut ars pentru modelarea vaselor,interiorul multora pastrand urme ale folosirii.

-netezirea perfecta a peretilor exteriori (uneori si a celor interiori) pe care a fost realizata apoi ornamentarea (pictata sau de alt fel),nu putea fi realizata cu degetele (care ar fi lasat urme),ci tot cu uneltele de mai sus.

-inalta calitate a prepararii lutului,arderea oxidanta la temp.de pana la 900 grade celsius,ornamentarea pictata dovedesc o specializare.

-dovada a specializarii in ceramica fina:ceramica pictata a culturii Starcevo Cris (din neoliticul vechi),ceramica eneolitica a culturii Petresti si aceea pictata cu grafit a culturii Gumelnita (pentru fixarea grafitului era nevoie de doua arderi succesive,ultima  atingand 1100 grade celsius),

-alta dovada a specializarii: transportul la distanta a vaselor nu era posibil,cand vehicolele cu roti vor fi inventate abia in epoca bronzului, in Europa,.

-poate existenta unor mesteri itineranti sa explice existenta unui numar urias de vase in tehnica si forme identice,dar si decorate in acelasi fel: poate strabateau distante mari,se opreau in zone cu depozite de argila, construiau cuptoare si apoi treceau la realizarea olariei necesare acelei comunitati.

Tehnica cucuteniana:

-este aproape perfecta,in special pentru vasele mici,cu pereti fini,avand uneori 1-2 mm grosime.

-lutul era bine preparat,curatat de impuritati si amestecat intr-o mica masura cu nisip cu bobul imperceptibil de mic, care constituia degresantul necesar pentru a impiedica craparea peretilor vasului dupa sau in timpul uscarii.

-odata modelate,vasele erau de cele mai multe ori cufundate intr-o zeama groasa de lut-care le acoperea cu un invelis uniform extrem de fin-si apoi uscate in aer liber,mai probabil la umbra decat la soare,tocmai pentru ca uscarea sa nu fie rapida si sa provoace craparea sau contractarea peretilor.

-dupa uscare se executa decorarea,cu culori minerale,si numai in ultima instanta vasele se puneau in cuptorul pregatit dinainte.

-vasele destinate sa primeasca un decor adanc incizat sau in caneluri erau decorate in timp ce peretii nu erau uscati.

-din cauza arderii oxidante,asigurata prin patrunderea aerului in camera de copt a cuptorului,peretii vaselor cucuteniene capatau in general o culoare caramizie brun roscata pe toata grosimea lor,numai rar,la vasele cu pereti grosi,miezul acestora era mai putin patruns si deci sa ramana de o culoare mai inchisa,pe cand zonele din apropierea ambelor fete erau arse la rosu,

-pentru vasele bicrome din primele doua etape ale fazei A nu se folosea o ardere perfect oxidanta,si din aceasta pricina miezul peretilor vasului nu era ars la rosu,ramanand brun si uneori chiar negriu -cenusiu. Si invelisul acestor vase era diferit-in general  brun inchis si de multe ori chiar negru-formand un contrast placut cu ornamentarea lor pictata cu alb-benzi ,linii ,pastile si succesiuni de puncte,combinate cu caneluri sau linii incizate-pe invelisul puternic lustruit,culoarea rosie fiind mai rar folosita.

-si ceramica de folosinta zilnica era lucrata dintr-o pasta bine pregatita,chiar daca nisipul folosit ca degresant avea uneori bobul mai mare;arderea era deasemenea aproape intotdeauna perfecta,ceea ce conferea rezistenta si rezonanta deplina vasului.

-pe langa decorul destul de simplu,in relief al categoriei de folosinta zilnica, si alaturi de acela pictat in trei culori (specific ceramicii cucuteniene),se intalneste frecvent in primele etape si decorul incizat si adanc incizat,precum si acela realizat prin adevarate santulete ,combinate sau nu pe acelasi vas cu ornamentarea pictata. Un compromis intre ornamentarea in relief si cea adancita il constituie canelurile,mai largi sau mai inguste,mai adanci sau mai superficiale,intalnite si ele frecvent pe olaria pictata si deci in combinatie cu decorul bicrom sau tricrom.

-in zona nord estica a Moldovei,decorul adanc incizat si  cel realizat prin adevarate santulete se intalnesc si in unele etape mai tarzii ale primei faze a culturii Cucuteni,constituind astfel o varianta originala,poate datorata unor influente venite de dincolo de Nistru,unde ornamentarea incizata se mentine pana la sfarsitul culturii Cucuteni-Tripolie.

-decorul este asezat pe fata exterioara,in general,fie pe toata suprafata lor (cu exceptia fundului)-datorita conceptiei de horror vacui (groaza de gol)-,fie pe aproximativ trei sferturi din ea,lasandu-se in acest caz o zona nepictata,relativ lata spre fund.

-de multe ori,interiorul buzei inalte sau al gatului este  si el decorat,in timp ce strachinile si castroanele sunt pictate de obicei si pe fata interioara ,ceea ce face destul de problematica folosirea acestora pentru nevoile curente ale gospodariei.

-nu se stie inca cu ce instrumente s-au pictat ormamentele;daca pentru decorul incizat ,orice obiect de os sau chiar de lemn,cu varful ascutit sau ceva mai bont,putea folosi scopului urmarit,pentru ormanentarea pictata banuim ca au fost intrebuintate pensule variate-unele foarte fine,pentru trasat linii si puncte, altele mai mari pentru pictarea motivelor in benzi sau pentru asternerea culorilor pe portiuni mai mari.

-nu s-au folosit tipare,pentru ca nici in aceeasi asezare nu s-au gasit vase identice.

-tehnica santuletelor –foarte probabil prin accentuarea liniilor puternic incizate prin executarea lor cu un varf bont (ca realizare se apropie de canelurile inguste si adanci)-este folosita numai in ultimile doua etape ale fazei A,exclusive in zona de nord est a Moldovei (dar si dincolo de Prut) si nu se mai mentine in fazele urmatoare.

Faza A:

 Etapele A1,A2:

-ornamentarea bicroma -pe fondul-invelis de culoare relativ inchisa (brun sau negru) si lustruit, motivele sunt pictate cu alb mat si mai rar cu rosu-este combinata deseori pe aceleasi vase cu decorul incizat si cu caneluri,

-in etapa A2 apare pentru prima data si pictura policroma, si aceasta este combinata uneori cu ornamentarea incizata,care de altfel se intalneste si singura in cursul etapelor primei faze.

-cele trei culori clasice sunt albul,rosu si negru,primele doua fiind folosite fie ca fond ,fie drept culoare pentru trasat motivele,in timp ce negrul a fost folosit,pana spre sfarsitul fazei A,exclusiv pentru liniile de bordura ale benzilor albe sau rosii.

-atat rosul cat si albul au o serie de nuante,rosul fiind de multe ori un brun caramiziu sau un brun mai inchis,in timp ce albul are adeseori nuanate galbui;negrul este mai degraba un ciocolatiu inchis decat un negru propriu-zis.

-de foarte multe ori ,vasele pictate erau bine lustruite dupa ce erau scoase din cuptor.

Etapele A3,A4:

-se intalneste bicromia alaturi de policromie,dar aceasta bicromie este cu totul deosebita de cea “”de tip vechi”,din etapele precedente,fiind realizata in tehnica decorului policrom si cu doua dintre culorile folosite pentru pentru policromie

-in foarte rare cazuri se poate vorbi de policromie in patru culori,caci pe langa invelisul brun roscat s-au intrebuintat pentru ornamentare toate cele trei culori amintite.

Faza A-B:

-ornamentarea incizata,adancita si canelata dispare cu totul,pastrandu-se numai ornamentarea pictata, bi si tricroma.;constatare valabila numai pentru aria propriu zisa  Cucuteni,deoarece in zona Tripolie ornamentarea adanc incizata are nu numai o viata indelungata ,insotind decorul pictat pana in ultimele etape ale evolutiei,dar joaca adesea un rol mai mare chiar decat decorul pictat.

-in arie cucuteniana,in cursul fazei A-B-si,pe alocuri,inca de la sfarsitul fazei A-negrul paraseste rolul limitat de culoare de bordura si trece la acela de culoare pentru pictat motivele,acoperind uneori chiar registre intregi din suprafata vasului.

Faza B:

-negrul paraseste rolul limitat de culoare de bordura si trece la acela de culoare pentru pictat motivele,acoperind uneori chiar registre intregi din suprafata vasului.

Ornamentarea ceramicii cucuteniene.

-ornamentarea pictata este caracterizeazata  de simetria perfecta a distribuirii si desfasurarii motivelor,potrivit unei sintaxe bine definite.

-caracteristica de ordin general-”ornamentare in benzi”;in ceramica cu decor incizat ,aceste benzi sunt obtinute prin cate doua linii incizate ce alearga paralel si deseneaza aproape intotdeauna motive cu traseu curb sau spiralic;in ceramica bicroma din primele etape cucuteniene,benzile albe sunt deseori marginite de doua linii incizate,iar benzile rezervate din invelisul fond sunt,dimpotriva,marginite de doua linii sau de doua succesiuni de puncte albe,care de fapt traseaza motivele;in ceramica tricroma a celorlalte faze ,benzile albe si rosii sunt marginite de doua linii negre ciocolatii,de bordura,care nu sunt decat transpunerea in culoare a liniilor incizate ce margineau benzile albe din ceramica bicroma.

-in faza A,benzile pictate sunt in majoritate unitare;totusi chiar din aceasta faza se folosesc adesea si benzi formate din mai multe linii (sau dungi) paralele: albe alternand cu cele rosii in faza A,albe sau negre alternand cu cele rosii in fazele urmatoare si,bineinteles, in toate cazurile marginite de o parte si alta de cate o linie neagra-ciocolatie ceva mai groasa.

-in cursul fazei A,benzile nu sunt intotdeauna de latimi egale ,caci unele asezari par sa fi avut predilectie pentru benzile late,iar altele pentru cele inguste

-ornamentarea canelata combinata cu pictura bicroma,dintr-o etapa tarzie a fazei A,insesi canelurile constituie benzi pe care se asterne culoare alba,spatiul dintre ele avand  si el tot forma unor benzi,ramase in culoarea rosie a invelisului,asa incat apare ca o combinatie de benzi colorate.

-nota: aceasta ornamentare in benzi se leaga de conceptia decorativa mostenita de la ceramica adanc incizata a culturii Precucuteni,careia,la randul ei, i-a fost transmisa de ceramica liniara (Linienbandkeramik),tocmai pentru ca benzile decorului erau obtinute,in general,cu ajutorul unor linii paralele incizate.

-alta caracteristica generala: “stilul liber”=ornamentele desfasurandu-se in jurul vasului fara intrerupere,in cadrul unuia,sau mai multor registre orizontale;rarele cazuri in care,in faza A,suprafata (suporturi cilindrice,vase cu picior inalt,capace si mai rar alte forme) este sectionata vertical in doua mari portiuni,cuprinzand fiecare jumatate din suprafata decorata,nu se poate vorbi de un adevarat stil al metopelor ,care, in schimb,va deveni ceva mai frecvent in faza A-B si destul de bine reprezentat in faza B.

-ornamentarea bicroma din primele etape cucuteniene: decorul este obtinut cu ajutorul culorii albe,care traseaza pe-sau rezerva din-invelisul fond (brun,brun roscat sau negru,intotdeauna lustruit) motivele;exemplele in care culoarea de pictat este rosul pe invelisul negru sunt mult mai rare si prea putin semnificative dpdv artistic. In decorarea acestei categorii ceramice ,mesterul s-a folosit de patru elemente:benzi relative late,linii,siruri de puncte  si pastile ,pe care le-a combinat uneori cu liniile incizate sau canelurile.Cele mai multe motive sunt de origine spiralica,cele de esenta triunghiulara fiind mai rare.

-inceputul fazei A-B se caracterizeaza prin disparitia  totala a ornamentarii incizate si canelate ,asa incat intregul décor este realizat prin tehnica picturii.Se remarca numarul mare al vaselor cu corpul bombat si oarecum turtit ,umarul pronuntat si gatul cilindric inalt de cativa centimetri;apoi acela al asa-numitelor cratere,al paharelor goblete al caror gat s-a lungit  fata de cupele din faza A,in timp ce au scazut numarul si chiar marimea suporturilor,care nu mai sunt asa de inalte,iar strachinile au devenit mai scunde,mai larg deschise si au buza verticala inalta de cativa centimetri. Apare o forma specifica acestei faze (si ,modificata,caracteristica si fazei urmatoare) capacul scund,cu partea superioara putin bombata si de multe ori chiar plata (“coif suedez”)

-se accentueaza rolul jucat de negrul-ciocolatiu in realizarea decorului pictat,

-una din caracteristicile picturii bicrome si policrome a fazei A-B o constituie si juxtapunerea pe acelasi vas a unor motive realizate in doua sau mai multe stiluri-in registre diferite-ce confirma sicronismul partial al acestor stiluri si ca effect evitarea monotoniei.

-si pe ceramica din aceasta faza se respecta impartirea suprafetei vasului in mai multe registre orizontale-de obicei reprezentate de gatul,umarul,partea arcuita a corpului si zona din jurul bazei.

-ceramica pictata a fazei B s-ar cuveni sa fie plasata in urma aceleia din fazele precedente ,chiar daca unele recipiente denota aceeasi maiestrie a desenului si armonie a coloritului.

-formele ceramice aduc si ele inovatii sensibile fata de fazele precedente: amforele,inalte de cativa zeci de centimetri,cu gatul inalt avand uneori si o buza rasfranta orizontal iar jumatatea inferioara fiind mai inalta; foarte numeroase fiind vasele bitronconice  avand mijlocul reliefat ca un fel de turban,in timp ce cele mici de cativa centimetri au jumatatea inferioara mai inalta decat cealalta; craterele n-au disparut ,dar proportiile diferitelor componente s-au schimbat,unele dintre ele au de multe ori diametrul maxim aproape tot atat de mare ca inaltimea; anumite vase cu picior scund si evazat la baza sunt foarte elegante,in timp ce farfuriile au devenit aproape perfect plate,iar strachinile au capatat un profil diferit de cele dinainte.

-vorbind despre ornamentarea fazei A-B s-ar putea spune ca intr-o oarecare masura ca unele dintre motivele “clasice” au devenit hibride,spirala veritabila fiind mai rar pictata si trasat mai ales liniar,iar meandrul dispare cu totul. Ornamentarea ramane tectonica ,registrele decorative coborand uneori pana la linia de fund a vaselor,iar strachinile-atunci cand sunt foarte deschise ca niste farfurii-au intregul interior acoperit cu ornamente. Adevarate strachini ,cu corpul tronconic si buza inalta si dreapta,sunt pictate pe exteriorul buzei cu motive derivate din spirale fugatoare-benzi liniare tangente la cerc (care uneori a devenit un adevarat scut cu laturile concave) avand pictate pe el diferite motive simple. Asemenea frize sunt de multe ori deosebit de elegante in simplitatea si sobrietatea lor. Pe unele vase bitronconice se remarca si spiralele liniare  simple ,pictate vertical pe zonele ce despart metopele in care este impartit registrul central al acestor vase.

-intre motivele secundare se afla si crucile pictate pe “scuturile” de pe buza unor strachini sau pe unele amfore .

-nu trebuie uitata impartirea suprafetei vasului –mai exact a registrelor superioare-in metope,procedeu intalnit inca din faza precedenta,conditionat de cele doua torti diametral opuse care intrerupeau desfasurarea continua a frizelor. Uneori mesterul a sectionat registrul de pe gatul inalt in sase metope,trei principale ,desfasurate in lung,si trei mai mici,inguste,si deci verticale,fiecare dintre metopele de aceeasi marime fiind decorate in acelasi fel.

-motivele zoomorfice sunt legate de miturile cosmologice (potrivit socilogilor E.Durkheim si A.Levi-Strauss) integrate intr-un symbolism cosmologic bazat pe structura “perechilor de opozitii”. Miturile implicate in reprezentarile zoomorfice din ultura Cucuteni-Tripolie vor ramane pentru intotdeauna anonime.

-ceramica de tip C –reprezinta un element intrusiv in ceramica cucuteniana ,ce a insotit ceramica pictata inca dinainte de sfarsitul fazei A si pana la zenitul acestei culture. La inceput aceasta categorie ceramica a putut fi lucrata de mesterii straini de masa populatiei cucuteniene ,veniti de undeva din nord sau nord est,fie pentru obisnuitele schimburi intertribale de bunuri materiale,fie in legatura cu unele casatorii exogame;dar ulterior ceramica de tip C putea fi lucrata de unele din femeile venite din acea zona si stabilite in comunitatile cucuteniene,care puteau lucra cu destula usurinta aceasta ceramica mai simpla ca tehnica,forme si décor.

-ceramica C deosebita din toate punctele de vedere afata de cea pictata,s-a putut incetateni in mediul autohton cucutenian inca de la inceputul celei de-a doua jumatati a mileniului IV ien.,chiar daca  nu a constituit o componenta majora a inventarului cucutenian (fragmentele ceramice tip C nu reprezinta nici macar 0,05% din masa totala a ceramicii diferitelor asezari).Rolul lor minor este dat si de numarul extreme de mic de vase intregi sau intregite.

-in aria Tripolie ceramica C este mai numeroasa,indicand relatii mai frecvente cu triburile din nord est,fenomen explicabil si prin apropierea teritoriala.

-vasele de tip C au fost lucrate dintr-un lut mult mai putin purificat de corpuri straine,in care apar si mici pietricele,fiind amestecat intotdeauna intentionat cu scoici pisate,ce constituie degresantul, Arderea majoritatii vaselor de tip C pare sa fi fost facuta aproape numai in cuptoare neoxidante,asa incat de cele mai multe ori ceramica este de culoare cenusie sau cenusiu-maronie,peretii fiind destul de friabili.

-Chiar daca lipsesc ornamentele characteristic cucuteniene, ceramica de tip C poate fi verificata si prin rezistenta slaba a fragmentelor la rupere,fata de fragmentele cucuteniene rezistente la spargere si rupere cu mana. Un fragment C se rupe foarte usor intre degete, si chiar se faramiteaza,consecinta fireasca a diferetntei de ardere ,care la ceramica de tip C nu depasea 400-500 grade Celsius. Este adevarat ca si unele vase C au fost arse la rosu, sub influenta   tehnicii cucuteniene.

-Formele acestei ceramici nu sunt variate,putandu-se vorbi de preponderenta unor castroane cu gura larg deschisa,buza inalta,tesita si arcuita,cu umarul usor marcat si cu restul corpului tronconic,amaintind intr-o oarecare masura de craterele cucuteniene din faza A-B. Buza tesita a acestor vase este deobicei groasa de cca un centimetru si mai intotdeauna decorate. La inceput-adica la sfarsitul fazei A si in prima etapa a fazei A-B-decorul acestei specii ceramice a fost realizat prin impresiuni cu un obiect ascutit (dar avand uneori un varf triunghiular) si prin incizii fine in benzi de linii paralele,trase probabil cu un obiect cu mai multi dinti foarte fini ,probabil un pieptene.Impresiunile au fie forma unor betisoare verticale,fie mai ales a unor siruri de triunghiuri milimetrice ,care insotesc benzile de liniute sau compun siruri duble,independente. Alteori ,siruri de mici impresiuni paralele traseaza adevarate ghirlande insotite de siruri de impresiuni tringhiulare.

-buza tesita este mai intotdeauna decorata cu crestaturi fine paralele,usor piezise,dar uneori cu impresiuni ovale,care ar putea fi considerate imitatii dupa decorul cu snurul,care apare pe ceramica tip C abia incepand din etapa urmatoare ,Cucuteni A-B2.

-incepand cu etapa Cucuteni A-B,cand ceramica de tip C este mai frecventa,desi raportul cu ceramica pictata cucuteniana ramane tot neinsemnat,decorul este executat tot cu un pieptene,dar mai putin fin,si apoi cu snurul,rasucit in jurul  jurul sau insusi,sau infasurat pe un betisor. Muchea tesita a buzelor este deseori decorata cu impresiuni scurte de snur ,ca niste omizi,iar portiunea verticala a buzei  aproape exclusiv cu acel “pieptene” cu care sunt trasate liniute verticale si chiar valurite,paralele.

-destul de frecvent,imediat sub buza  se afla un sir de mici proeminente sau grupe de doua-trei proeminente obtinute prin impungerea pastei moi,dinauntru spre in afara,cu un obiect cu varf ascutit..

-uneori mesterii ce au lucrat ceramica tip c, s-au inspirit din ceramica pictata cucuteniana-de pilda spirale orizontale S culcat,dar executate in tehnica proprie.

-in nici una din culturile contemporane sau mai vechi de pe teritoril Romaniei (cu exceptia culturilor Cernavova) nu se afla o categorie ceramica similara;iar cultura Cernavoda  I este partial contemporana cu fazele Cucuteni A-B2 si B si apartine unei populatii de origine nord pontica.

-ceramica de tip C din cuprinsul culturii Cucuteni a fost atribuita de unii cercetatori unor influente si aporturi mai mult nordice decat rasaritene,oricum reprezinta un element strain in aria culturii Cucuteni.